Á. Varga László (szerk.): Ghidul Fondurilor şi Colecţiilor Arhivistice Privitoare la Transilvania Anterioare Anului 1918/1919 – 17. Arhivele Comitatelor Bichiş, Bihor, Cenad, Sătmar, Arhivele Districtului Chioar si Fonduri Arhivistice Păstrate în Alte Arhive din Ungaria. Repertoriu (Bukarest-Budapest, 2017)

Tartalom

Arhiva Comitatului Cenad2

Arhiva medievală a Comitatului Cenad s-a distrus pe parcursul luptelor împotriva otomanilor. Comitatul nobiliar a fost reorganizat după consolidarea ce a avut loc după eliberarea teritoriului (pacea de la Karlowitz din 1699, respectiv Passarowitz din 1718) şi după lupta de eliberare condusă de Francisc Rákóczi al II-lea. Ca urmare a înfiinţării districtului grăniceresc din sudul ţării, din vechile teritorii Comitatul Cenad a obţinut doar suprafeţele situate în partea nordică a Mureşului. Centrul comitatului a devenit târgul episcopal Makó. Comitatul nu a reuşit nici după desfiinţarea districtului grăniceresc să-şi extinde autoritatea asupra întregului său teritoriu istoric, a redobândit doar câteva comune, cum ar fi: Csanád, Şeitin şi Nădlac, restul suprafeţelor fiind încorporate de Comitatele Timiş şi Torontal.

Prima adunare comitatensă a avut loc în anul 1730. Familia Návay de Földeák a avut un rol important în privinţa organizării şi consolidării administraţiei comitatense. Referitor la arhiva comitatului deţinem puţine informaţii. Primele documente provin din anul 1717, după reorganizarea comitatului (legea XCII. din 1715). Documentele au fost păstrate şi gestionate de către notarul comitatului până la 1779 când, datorită înmulţirii cantităţii documentelor, a fost înfiinţat un post de arhivar. în perioada 1745-1929, materialul arhivistic a fost păstrat întotdeauna la Prefectură.

Ca urmare a reformelor lui Iosif al II-lea din perioada 1786-1790, conducerea Comitatelor Cenad, Ciongrad şi Bichiş era comună. Mai târziu materialul arhivistic, gestionat unitar în această perioadă, a fost delimitat şi documentele referitoare la Comitatul Cenad se păstrează şi astăzi la Arhivele din Szeged. După înăbuşirea revoluţiei din 1848-1849 Comitatul Cenad, întregit cu câteva comune care au aparţinut anterior Comitatului Arad până la 1850/1851, respectiv 1854-1860, a fost administrat împreună cu Bichiş. în anul 1860, pentru o perioadă scurtă a fost restabilită organizarea administrativ-teritorială anterioară anului 1848, implicit şi autonomia Comitatului Cenad, însă în perioada provizoratului (1861 -1867) s-a revenit la sistemul administraţiei austriacă.

Organizarea administrativă înfiinţată după reconcilierea austro-ungară (autoguvernare comitatensă, organe specializate ale administraţiei de stat) a funcţionat neschimbată până la perioada revoluţiilor izbucnite la sfârşitul Primului Război Mondial (guvernul lui Mihály Károlyi, Republica Sfaturilor socialistă/comunistă).

Pacea încheiată la Trianon a adus noi schimbări în istoria Comitatului Cenad în sensul că unele comune ca Nădlac, Tumu, Şeitin şi Dorobanţi au fost anexate României. în baza legii nr. XXXV din 1923, §.11., punctul nr. 6, Comitatul Cenad a fost unificat temporar cu comitatele trunchiate Arad şi Torontal. Reşedinţa noului comitat a rămas în continuare Makó şi din punct de vedere administrativ-teritorial a fost organizat pe Plasele Battonya, Centrală, Elek, Mezőkovácsháza, Nădlac şi Torontal.

în anul 1946, administraţia comitatului a fost reorganizată sub vechea formă, dar cu nou conţinut. în anul 1945, comuna Elek a fost alipită Comitatului Bichiş, astfel Plasa Elek s-a desfiinţat, iar comunele aparţinătoare au fost arondate Plasei Mezőkovácsháza.

Judeţul Cenad a fost desfiinţat la data de 15 martie 1951. Teritoriile Plaselor Battonya şi Mezőkovácsháza au fost alipite Judeţului Békés şi restul a fost anexat Judeţului Csongrád.

După înfiinţarea sistemului arhivelor publice centralizate, în septembrie 1950 arhiva judeţeană a fost transportată în „depozitul parisian”, iar în 1983 documentele au ajuns în depozitul de arhivă al noii clădiri a bibliotecii şi arhivelor. Arhiva Comitatului Cenad, în cantitate de cca. 1000 m.l. - cu excepţia documentelor selecţionate - s-a păstrat fără lipsuri. Documentele organelor administrative şi juridice care şi-au desfăşurat activitatea în comitat, s-au păstrat aproape în totalitate. Lipsesc documentele administraţiei centrale din perioada 1854-1860, care se află în păstrarea Arhivelor Judeţene Békés. S-a păstrat neatins materialul arhivistic al tribunalului comitatens, cu anii extremi 1743-1872, precum şi documentele financiare ale comitatului nobiliar, create până la 1848, dar s-au păstrat cu multe lipsuri actele contabilităţii din perioada capitalistă.

în ceea ce priveşte ordonarea şi înregistrarea documentelor, deţinem informaţii începând cu anul 1812. Adunarea generală, cu ocazia schimbului de personal la oficiul de arhivă, a primit de regulă informări cu privire la situaţia arhivei. Primul raport s-a păstrat din anul 1815. în anul 1850, respectiv 1876 au fost

2 Csanád megye levéltára, 1710-1950. (A Csongrád Megyei Levéltár Kiadványai. Segédletek 1.) (Arhiva Comitatului Cenad, 1710— 1950. [Publicaţiile Arhivelor Judeţene Csongrád. Instrumente de evidenţă şi orientare 1.]) Red.: Blazovich, László. Szeged, 1984; Makó Monográfiája 4. kötet. (Monografia oraşului Makó. Voi. 4.) Red.: Blazovich, László. Makó, 1993.

70