Á. Varga László (szerk.): Ghidul Fondurilor şi Colecţiilor Arhivistice Privitoare la Transilvania Anterioare Anului 1918/1919 – 17. Arhivele Comitatelor Bichiş, Bihor, Cenad, Sătmar, Arhivele Districtului Chioar si Fonduri Arhivistice Păstrate în Alte Arhive din Ungaria. Repertoriu (Bukarest-Budapest, 2017)
Tartalom
Nr. fond U.p. Denumirea şi conţinutul fondului/colecţiei/părţii Ani extremi Parte structurale _________SlL_______________ Din seria protocoalelor lipsesc cele create în perioadele 1617— 1628, 1657, 1731, 1734, 1751-1753. Timp de mai multe secole, locul desfăşurării şedinţelor s-a schimbat des, de regulă s-a ţinut într-una dintre localităţile din Plasa Sza- mosköz, unde nobilimea fost prezentă în număr mare. In jurul anului 1780, reşedinţa comitatului a devenit Cărei şi mai târziu în acest oraş au fost ţinute adunările generale comitatense. Procese-verbale conţin, pe lângă materialul adunărilor generale, transcrierile rescriptelor organelor guvernamentale superioare, diferite adrese, conscrieri şi socoteli. Procesele-verbale au fost legate în fonnat registru, care cuprindea iniţial documente create pe parcursul mai multor ani, iar mai târziu au fost întocmite anual câte unu sau două protocoale. Protocoalele create în perioada 1593-1729 au fost microfilmate la Arhivele Naţionale şi s-au întocmit regeste. Din primul protocol (1593-1616) s-au extras informaţii selectate, iar din al doilea (1629- 1640) conţinutul pe scurt al tuturor înregistrărilor. Volumul nr. 5 de fapt nu este protocol, conţine mai ales informaţii referitoare la activitatea scaunului de judecată, procese, concepte, declaraţii. Documentele pot fi cercetate în baza instrumentelor contemporane de evidenţă păstrate în partea structurală IV.501/j. la nr. crt. 237—281. (Registre index alfabetic pentru protocoalele anilor 1792-1800.) 1. 1593-1616. 2-5. 1629-1656. 6-17. 1658-1730. 18. 1732 (1736). 19. 1733. 20-34. 1735-1750. 35^19. 1754-1785. 50-165. 1790-1848. b.) Actele adunării generale (Közgyűlési iratok) 1517—1848 0,30 (1851) Pe parcursul ordonării documentelor sătmărene la sfârşitul secolului al 18-lea, Ferenc Schemberger a separat actele administrative şi juridice comitatense. Documentele cu caracter public au fost grupate după obiectul lor în fascicole şi în cadrul acestora au fost numerotate. Schemberger a constituit serii separate, cuprinzând documente create înainte de 1677, respectiv în perioada 1678-1723 şi 1724-1781. Mai târziu, documentele au fost ordonate până la anul 1848 după acest sistem. Fragmentele seriilor din Nyíregyháza completează actele administrative păstrate la Cluj-Napoca (Actorum publico-politicorum), însă 286