Á. Varga László (szerk.): Ghidul Fondurilor şi Colecţiilor Arhivistice Privitoare la Transilvania Anterioare Anului 1918/1919 – 17. Arhivele Comitatelor Bichiş, Bihor, Cenad, Sătmar, Arhivele Districtului Chioar si Fonduri Arhivistice Păstrate în Alte Arhive din Ungaria. Repertoriu (Bukarest-Budapest, 2017)

Tartalom

în perioada 1724-1781 pe probleme şi în cadrul acestora cronologic. Fascicolele, precum şi documentele grupate pe fascicole au fost numerotate anual de la 1 la n. Pe documente au fost menţionate: nr. fascicolului, nr. actului din fascicol şi anul creării. Cotele înregistrate în registrele index alfabetic fac posibilă identificarea documentelor. La fel ca şi în alte judeţe, Schemberger a înregistrat actele în registre şi în Sătmar.33 A creat trei mari serii: acta publico-politica, acta miscellaneo-criminalia, acta miscellaneo iuridico-civilia. Anii extremi ai documentelor (1724-1781) au fost stabiliţi potrivit funcţionării Cancelariei Regale Maghiare, pentru că în ceea ce priveşte documentele create înainte de 1724, comitatul a considerat că acestea nu au valoare juridică, astfel încât ordonarea lor este inutilă. In „arhiva mai veche sau politicä', au fost păstrate mai ales chitanţe, conscripţii, socoteli economice, dispoziţii date funcţionarilor, urbarii şi procese urbariale. Documentele au fost păstrate în compartimente (tabulatum) şi de la compartimentul nr. patru au fost păstrate „actele politice■” înregistrate de Schemberger până la 1786, precum şi cele create în perioada 1787-1790, „înregistrate sistematic şi în registru alfabetic normal, potrivit ordinului Consiliului imperiaF. Intr-un compartiment separat au fost păstrate documentele perceptorilor, actele nobilimii, steagurile şi lymbus-urile.

Potrivit unui raport al registratorului György Kardos din 1792, au fost transcrise şi prelucrate procesele-verbale mai vechi, au fost extrase din protocoale şi introduse în Cartea naţională „chestiunile legale” şi mai târziu au fost înregistrate actele judiciare. La sfârşitul anului, delegaţii comitatensi au verificat lucrările34. Din 1801, Mihály Rácz a continuat înregistrarea documentelor. Situaţia Arhivei a fost discutată mai târziu la şedinţa adunării generale ţinută la data de 26 august 1812. Delegaţii au întocmit un raport privind situaţia Arhivei şi lucrările efectuate de registrator.

în ceea ce priveşte prelucrarea, comisia a constatat că documentele create în perioada 1583-1677 erau ordonate cronologic şi s-a creat o serie separată cuprinzând actele criminale şi juridice, luate în evidenţă într-un elenchus. Procesele şi conscripţiile nobililor din arhiva veche au fost păstrate în ordine alfabetică după numele persoanelor, împreună cu elenchusul lor, documentele create în 1790-1791 au fost separate de procese-verbale, acestea din urmă fiind legate şi pentru actele juridice din 1462-1786 au fost întocmite trei elenchusuri: cronologic, după obiectul actelor şi alfabetic. Procesele-verbale din perioada 1593—1721 au fost legate în coperţi de carton, rezultând 13 protocoale, „după Elenchusul cronologic al actelor timpurilor vechi s-a creat registru normal, alfabetic”, chiar şi documentele din perioada 1790-1810 au fost înregistrate în registre generale şi index alfabetic. Lucrările au fost efectuate de către Márton Fekete. Comisia a presupus că documentele mai recente pot fi prelucrate în timp de trei ani, cu cele mai vechi lucrările pot fi finalizate în timp de zece ani. Prim-notarul a primit sarcina de verificarea anuală a lucrărilor. în privinţa proceselor-ver- bale constatate ca lipsuri s-a hotărât că se va lua legătura cu fiul fostului prim-notar László Hiripi Szuchányi, în vederea identificării documentelor în lăsământul notarului, precum şi cu baronesa Károlyi, în scris, cu rugămintea ca să verifice, nu cumva au ajuns din greşeală în arhiva familiei câteva protocoale.35

în Arhivă actele nobilimii, ca rapoartele delegaţiilor naţionale şi comitatense, registrul testamentelor nobilimii, lăsămintele nobiliare din 1807 (fassio perennalis), recensământul populaţiei din 1787, conscripţiile populaţiei din 1804 şi a nobilimii din 1809 au fost păstrate separat. Aici s-au păstrat cererile sătmărenilor şi băimărenilor, actele prim-pretorilor (István Kölcsey, Antal Betsky) şi ale nobililor decedaţi fără urmaşi. Documentele celor din urmă au fost păstrate în Arhivă până la predarea lor către tutorii descendenţilor.36 Pe lângă documentele ordonate, într-o ladă veche au fost identificate fragmente de documente ale căror ordine iniţială nu s-a putut stabili. în dulapuri s-au păstrat regulamente militare, formulare de jurământ ale funcţionarilor comitatensi din 1751, diferite broşuri referitoare la apărarea împotriva incendiilor, documente privind ciuma şi trei volume cu descrierea vechilor monede, donate Muzeului Naţional de către Széchenyi. S-au mai păstrat 4 steaguri în tocuri, o diagonală, măsurătoare comitatense şi o ştampilă scoasă din uz.

în 1823 István Lentsés, noul registrator a preluat Arhiva. în acest timp în „arhiva mai nouă sau juridică” s-au păstrat: fragmente de descriere a Comitatului Sătmar şi a Ungariei întocmit de András Vályi, documente

33 Kiss András: Szatmár vármegye két levéltára (Egymást kiegészítő kutatási lehetőségek.) (Cele două Arhive ale Comitatului Sătmar. [Posibilităţi de cercetare complementare].) In: Szabolcs-szatmár-beregi Levéltári Évkönyv, 12. Redactat de: Nagy, Ferenc. Nyíregyháza, 1997. 85-100.

34 Ibidem.

35 ANU AJSzSzB IV B. 791. 1. d.

36 Lada cuprinzând actele orfanilor lui Mészáros a fost predată tutorelui şi lada cu actele orfanilor lui Kende Pál, împreună cu dările de seamă ale tutorelui, s-a predat comisiei de verificare.

274