Á. Varga László (szerk.): Ghidul Fondurilor şi Colecţiilor Arhivistice Privitoare la Transilvania Anterioare Anului 1918/1919 – 17. Arhivele Comitatelor Bichiş, Bihor, Cenad, Sătmar, Arhivele Districtului Chioar si Fonduri Arhivistice Păstrate în Alte Arhive din Ungaria. Repertoriu (Bukarest-Budapest, 2017)
Tartalom
Nr. fond U.p. Parte _______sir______ Denumirea şi conţinutul fondului/colecţiei/părţii Ani extremi m.l. structurale în perioada 1970-1972 după fiecare diplomă a fost elaborat un carton unic, aşa-zis fisă albastră, conţinând elementele de identificare a diplomelor: emitentul, data, conţinutul pe scurt şi caracteristicile externe. Iniţial colecţia cuprindea doar diplomele oraşului Debreţin, însă în scopul uşurării ţinerii evidenţei documentelor, a simplificării sistematizării lor în depozit şi nu în ultimul rând pentru asigurarea protecţiei necesare, s-a decis crearea unei singure colecţii din totalitatea diplomelor păstrate în Arhivă. a. ) Diplome emise înainte de Mohács (Mohács előtti oklevelek) 1310-1526 94 buc. în anul 1915 Gábor Herpay a elaborat instrumente de evidenţă, registru şi index alfabetic, pentru întreaga colecţie a diplomelor emise înainte de Mohács, păstrate în Arhiva oraşului Debreţin. (Gáspár Herpay: Debrecen sz. kir. város levéltára diplomagyűjteményének regesztái. Regestele colecţiei de diplome a Arhivei oraşului liber regesc Debreţin Debreţin, 1916.) b. ) Diplome emise după Mohács (Mohács utáni oklevelek) 1527-1895 287 buc. Pentru diplomele emise după Mohács, au fost elaborate fişe unice. Dintre acestea, 89 de diplome de înnobilare cu blazon provin din perioada 1535-1811, majoritatea lor au fost obţinute de către familii nobile bihorene. Cercetarea în partea structurală poate fi efectuată în baza fişelor. c. ) Diplome turceşti (Török oklevelek) 1595-1691 142 buc. Cele 142 de diplome turceşti păstrate în Arhiva oraşului Debreţin reprezintă surse primare pentru istoria celor 150 de ani de stăpânire otomană. Diplomele au fost emise de paşi şi defterdari ai Budei, de beii şi cadiii sandjacului Solnoc şi de funcţionarii cu ranguri similare ai vilaietului de Agria. Majoritatea diplomelor au conţinut referitor la economia oraşului Debreţin, dar şi a imperiului. Oraşul Debreţin, aflat în posesia sultanului, teoretic a plătit impozit anual stabilit, însă de multe ori taxa a fost majorată pe placul funcţionarilor otomani. Oraşul Debreţin a protestat adeseori la autorităţile superioare împotriva hărţuirilor şi a impozitelor ridicate şi acestea periodic au emis scrisori privind scăderea temporară a taxelor, respectiv scrisori de protecţie în favoarea oraşului. Cotele diplomelor şi conţinutul pe scurt al acestora au fost prezentate de către Lajos Fekete în Levéltári Közlemények, anul 1925, pag. 42-67. Documentele au fost reordonate şi a fost întocmită o evidenţă cu concordanţa cotelor vechi şi noi. Diplomele pot fi cercetate în baza regestelor elaborate de Lajos Fekete. 249
