Á. Varga László (szerk.): Ghidul Fondurilor şi Colecţiilor Arhivistice Privitoare la Transilvania Anterioare Anului 1918/1919 – 17. Arhivele Comitatelor Bichiş, Bihor, Cenad, Sătmar, Arhivele Districtului Chioar si Fonduri Arhivistice Păstrate în Alte Arhive din Ungaria. Repertoriu (Bukarest-Budapest, 2017)
Tartalom
Conform convenţiei româno-maghiare, fondurile păstrate în aceste două tipuri de instituţii şi în Arhiva Academiei Maghiare de Ştiinţe nu vor fi prezentate în ghidul fondurilor referitoare la Transilvania, păstrate în Ungaria, astfel încât structura lor nu o mai prezentăm în acest îndrumător. în cadrul sistemului Arhivelor din Ungaria, fiecare fond are o cotă unică. în ceea ce priveşte Arhivele judeţene, cota unică este compusă din: prescurtarea denumirii Arhivei judeţene, nr. grupei principale de fonduri marcat cu cifră romană şi nr. fondului, semnalat cu cifră arabă. în cazul în care fondul are şi părţi structurale, se mai adaugă şi o literă de la a la n. De ex., partea structurală Protocoalele adunării generale nobiliare a Comitatului Bihor a primit cota unică MNL HBMLIV. 1. a. în general, structura Ghidului cuprinzând fondurile şi colecţiile referitoare la Transilvania, create anterior anului 1919/1920, păstrate în arhivele judeţene din Ungaria este identică cu structura volumelor lansate, în sensul că şi în acest volum sunt prezentate: nr. şi denumirea fondului, anii extremi ai documentelor, cantitatea şi informaţiile referitoare la posibilităţile de cercetare a documentelor. Limba documentelor este menţionată numai în cazul în care fondul sau partea structurală conţine documente care au fost întocmite în altă limbă decât ceea maghiară. Diferenţa profundă faţă de volumele care au văzut lumina tiparului constă în faptul că în această lucrare am prezentat, în cazul tuturor fondurilor şi părţilor structurale, un scurt istoric referitor la fond şi la creator. Practic, publicăm un scurt istoric al instituţiilor, prezentând normele de drept sau tradiţiile care au stat la baza înfiinţării instituţiilor şi genul, precum şi obiectul documentelor păstrate în fondurile sau părţile structurale, în majoritatea cazurilor, s-a menţionat nr. unităţilor de păstrare în care se regăsesc documentele. Este prezentat sistemul de ordonare a documentelor şi, în ceea ce priveşte posibilităţile de cercetare, existenţa sau lipsa instrumentelor contemporane de evidenţă şi de orientare sau a inventarelor arhivistice. Astfel, volumul cuprinzând fondurile arhivistice referitoare la Transilvania, păstrate în Arhivele judeţene din Ungaria şi în Arhiva Universităţii din Gödöllő nu poate privit ca un simplu ghid, practic este un repertoar. Fondurile păstrate în diferite Arhive judeţene sunt precedate de Introduceri relativ bogate în informaţii, în vederea prezentării calvarului materialului arhivistic al judeţelor împărţite de frontiera creionată după Pacea de la Trianon. în repertoriu sunt prezentate câteva matricole confesionale şi registre de stare civilă create după anul 1895, referitoare la localităţile situate astăzi în România. Menţionăm că ne-am străduit să identificăm şi să punem la dispoziţia cercetătorilor toate documentele de acest gen. Prescurtările din volum le-am explicat într-o listă comună. Sunt prezentate şi datele de contact ale Arhivelor care deţin fragmente de fonduri. Fondurile (arhivele) vechilor comitate Sătmar şi Bihor le-am publicat în acest volum în ansamblu, sub formă de repertoar, datorită faptului că majoritatea localităţilor, existente de-a lungul timpului pe teritoriul acestor unităţi administrative, după încetarea Primului Război Mondial au rămas în cadrul României. în ceea ce priveşte arhiva Comitatului Cenad, am optat pentru un alt mod de prezentare, având în vedere că în urma Tratatului de la Trianon din teritoriul Cenadului au fost anexate Regatului României doar 4 localităţii şi 4 puste. Astfel, descriere mai detaliată prezentăm numai în cazul fondurilor arhivistice ale instituţiilor care şi-au desfăşurat activităţile în plasele care parţial au fost anexate României, de ex. plasele Battonya (Bătania) şi Nădlac (Nagylak). • Plasa Battonya-. Dorobanţi cu pusta Iratosu (Iratos) şi Tumu cu pustele Variashâza şi Vizes • Plasa Nădlac: Nădlac şi Seitin cu pusta Töviskes. Prezentăm mai detaliat fondurile arhivistice care conţin informaţii cu privire la localităţile aflate azi în România, precum şi acele fonduri în care sunt enumerate toate localităţile Comitatului Cenad. în cazul celorlalte fonduri arhivistice ale Comitatului Cenad, având în vedere că nu se cunoaşte dacă conţin informaţii relevante referitoare la localităţile şi pustele aflate astăzi în România, prezentăm doar denumirea fondului, anii extremi şi cantitatea documentelor, precum şi principalele categorii de documente. De ex. 22
