Á. Varga László (szerk.): Ghidul Fondurilor şi Colecţiilor Arhivistice Privitoare la Transilvania Anterioare Anului 1918/1919 – 17. Arhivele Comitatelor Bichiş, Bihor, Cenad, Sătmar, Arhivele Districtului Chioar si Fonduri Arhivistice Păstrate în Alte Arhive din Ungaria. Repertoriu (Bukarest-Budapest, 2017)
Tartalom
Nr. fond U.p. Denumirea şi conţinutul fondului/colecţiei/părţii structurale Ani extremi m.l. 406. Parte __str. ţionarii comitatensi, a comunicat către guvern şi către alte municipalităţi opinia sa politică în scris. Adunarea generală a luat decizii numai în probleme legate de activităţi ale autoguvernării, problemele administrative generale au intrat în competenţa vicecomitelui. Chestiunile ce urmau a fi dezbătute în faţa adunării generale au fost pregătite de către o comisie permanentă. Schimbări importante în sistem a avut loc după promulgarea legii nr. XXX din 1929, când a fost schimbată structura şi componenţa comitetului. După 1929, 2/5 dintre membrii comitetului au fost aleşi, 2/5 delegaţi din rândul viriliştilor şi 1/5 au venit din partea organizaţiilor de apărare a intereselor. Protocoalele cu procese-verbale ale adunării generale au fost întocmite în ordine cronologică. Cercetarea poate fi efectuată în baza registrelor index alfabetic întocmite pentru procesele-verbale. 1-120. Protocoale cu procese-verbale 1872- 1919 (1950). 121-162. Registre index alfabetic 1872-1919 (1939). Procesele-verbale nr. 1168-1175 din 28 decembrie 1871 sunt cuprinse în protocolul nr. 5/1871, păstrat în fondul IV. B. 253. ACTELE VICECOMITELUI COMITATULUI BIHOR 1872-1919 BIHAR VÁRMEGYE ALISPÁNJÁNAK IRATAI (195°) După reconcilierea austro-ungară, prin legea XLII din 1870 legislativul a reglementat atribuţiile vicecomitelui. Vicecomitele a primit atribuţii administrative generale, a devenit organ de control independent de comitetul municipal. Totuşi, subordonarea sa faţă de instituţia autoguvernării, conform tradiţiilor, a rămas nechimbată. Vicecomitele a condus administraţia comitatensă ca prim-funcţionarul ales al comitatului şi a executat ordinele miniştrilor. Ulterior, atribuţiile vicecomitelui au fost stabilite prin legile nr. XXI din 1886 şi XXX din 1929. Una dintre atribuţiile sale a fost execuţia hotărârilor comitetului municipal şi ale adunării mici. Dintre atribuţiile administrative menţionăm cele referitoare la problemele privind asociaţiile, presa, paşapoartele, apele şi a avut drept decizional în problemele ce intrau în competenţa prim-pretorilor plaselor şi a notarilor comunali. La nivelul administraţiei comitatense a avut numeroase atribuţii, doar organele de resort subordonate ministerelor nu au intrat în competenţa sa. Fondul, cuprinzând documentele create până la 1919, este structurat astfel: Fondul, cuprinzând documentele create până la 1919, este structurat astfel: b.) Acte administrative 1872-1905 (1920-1944). în anul 1908, materialul arhivistic creat până la 1901 a fost selecţionat şi documentele păstrate, create în perioada 1872-1901 au primit numere seriale de arhivă. Documentele numerotate pe parcursul prelucrării au fost grupate în fascicole. 120,49 219
