Á. Varga László (szerk.): Ghidul Fondurilor şi Colecţiilor Arhivistice Privitoare la Transilvania Anterioare Anului 1918/1919 – 17. Arhivele Comitatelor Bichiş, Bihor, Cenad, Sătmar, Arhivele Districtului Chioar si Fonduri Arhivistice Păstrate în Alte Arhive din Ungaria. Repertoriu (Bukarest-Budapest, 2017)

Tartalom

Arhiva Centrală Maghiară Nouă, fondată la 1 iunie 1970, având ca bază secţia Arhivei Naţionale care a păstrat şi a gestionat documentele create după 1945, a funcţionat ca instituţie de sine stătătoare până la 30 iunie 1992. Documentele păstrate de această instituţie nu au fost ordonate pe secţii, ci pe grupe principale de fonduri, conform criteriului tipologic stabilit după creatorul documentelor, sistem de ordonare prevăzut pentru arhivele teritoriale în anul 1960. Unităţile superioare erau grupele principale de fonduri numerotate cu cifre romane (grupele principale de fonduri nr. XVII-XXXIV). Acest sistem a rămas neschimbat până astăzi, chiar dacă Arhiva Centrală Maghiară Nouă, prin legea nr. LXXXIII din 1991, a fost desfiinţată şi unificată cu Arhiva Naţională a Ungariei.

Legea nr. LXVI din 1995 referitoare la documentele şi arhivele publice, precum şi la protecţia materialului arhivistic privat, adoptată după căderea regimului socialist, a contribuit la schimbarea radicală a sistemului arhivelor din Ungaria.

Potrivit legii, în Ungaria simt două mari categorii de arhive: 1.) arhive publice, 2.) arhive publice private.

în acest an (1995), în cadrul arhivelor publice s-au separat patru categorii:

a. ) arhive generale (ANU, Arhiva Capitalei Budapesta şi 20 de arhive ale autoguvernărilor susţinute de

19 consilii judeţene.);

b. ) arhive sectoriale specializate cu competenţe naţionale (Arhiva de Istorie Militară, Arhiva Institutului

Central de Statistică, Arhiva de Hidrologie, arhive universitare şi arhivele altor instituţii.);

c. ) arhivele autoguvernărilor locale (Székesfehérvár, Győr és Tatabánya, Vác.);

d. ) arhivele instituţiilor publice, ale fundaţiilor şi ale altor instituţii având atribuţii cu caracter public

(Arhiva Academiei Maghiare de Ştiinţe, Arhiva Camerei Naţionale a Notarilor Publici din Ungaria.).

Arhivele susţinute de biserici/confesiuni, partide politice, fundaţii private, asociaţii etc. în cazul în care au îndeplinit cerinţele prevăzute de lege şi au fost luate în evidenţa centrală a Arhivei Naţionale, au fost declarate arhive publice private.

Potrivit legii, ministrul culturii exercită dreptul de control asupra tuturor instituţii de arhivă, prin intermediul inspectorilor de specialitate, numite de el însuşi.

Legea arhivelor din 1995 a fost modificată de mai multe ori, pe de o parte din cauza naţionalizării arhivelor partidelor din perioada socialistă, pe de altă din cauza înfiinţării şi desfiinţării mai multor Arhive.

înainte de adoptarea legii, imediat după schimbarea regimului socialist, parlamentul Ungariei a etatizat documentele create de Patidul Muncitoresc Ungar (PMU) în perioada 1948-1956 şi de Partidul Muncitoresc Socialist Ungar în perioada 1957-1989, documente care au fost păstrate până la 1991 la Arhiva Institutului de Istorie Politică ca arhive publice private. în anul 1992, documentele au fost depuse la Arhiva Naţională şi mai târziu la arhivele judeţene.

în perioada următoare au fost naţionalizate alte arhive: noua Constituţie şi legea arhivelor modificată în anul 2012 a prevăzut etatizarea altor fonduri create în perioada dictaturii comuniste (de ex. documentele organizaţiilor sociale şi de tineret, ale sindicatelor). Documentele au fost predate la Arhiva Naţională doar în anul 2017, datorită faptului că Institutului de Istorie Politică a contestat legitimitatea naţionalizării.

Prin legea nr. III. din 2003 a fost instituită Arhiva Istorică a Serviciilor de Securitate a Statului. Instituţia este o arhivă sectorială specializată, care funcţionează în subordinea preşedintelui parlamentului. A fost înfiinţată în scopul păstrării şi gestionării, într-o instituţie de sine stătătoare, a tuturor documentelor create de serviciile de siguranţă şi de securitate a statului pe parcursul existenţei lor, în perioada 21 decembrie 1944 - 14 februarie 1990.

Modificarea legii arhivelor din anul 2012 are o importantă deosebită. în cadrul unui proces de integrare, prin unificarea arhivelor susţinute de consiliile judeţene cu Arhiva Naţională, a luat naştere Arhivele Naţionale ale Ungariei, iar arhivele judeţene au devenit structuri teritoriale ale noii instituţii, în prezent, structura arhivelor din Ungaria este următoarea:

Arhive publice (271:

Arhive generale (2):

• Arhivele Naţionale ale Ungariei - Arhiva Naţională şi arhivele judeţene (21)

• Arhiva Capitalei Budapesta

Arhive sectoriale specializate cu competenţe naţionale (19):

• Arhiva de Istorie Militară

• Arhiva Naţională a Protecţiei Mediului şi Hidrologiei

18