Á. Varga László (szerk.): Ghidul Fondurilor şi Colecţiilor Arhivistice Privitoare la Transilvania Anterioare Anului 1918/1919 – 17. Arhivele Comitatelor Bichiş, Bihor, Cenad, Sătmar, Arhivele Districtului Chioar si Fonduri Arhivistice Păstrate în Alte Arhive din Ungaria. Repertoriu (Bukarest-Budapest, 2017)

Tartalom

IV. AUTORITĂŢILE COMITATENSE, ORAŞELE LIBERE REGEŞTI ŞI ORAŞELE CU DREPT DE MUNICIPIU A. Epoca feudală Nr. fond U.p. Parte _____ str._______ Denumirea şi conţinutul fondului/colecţiei/părţii Ani extremi structurale 1. ADUNAREA GENERALĂ A COMUNITĂŢII NOBILIARE 1622-1848 DIN COMITATUL BIHOR (-1871) BIHAR VÁRMEGYE NEMESI KÖZGYŰLÉSÉNEK IRA TAI începuturile întrunirii adunării gererale a comunităţii nobiliare nu co­incide cu perioada formării acesteia ca organizaţie comitatensă. Orga­nizaţia comitatensă s-a format în secolul al 13-lea, datorită faptului că populaţia nobiliară a unui teritoriu, în vederea rezolvării chestiunilor de natură juridică, au ales 4 juzi, care au gestionat problemele, alături de corniţele suprem. După bătălia de la Mohács - în perioada domniei Habsburgilor, care nu au trăit în ţară - sistemul autoguvernării a primit un nou impuls. Şedinţele adunării generale au fost ţinute periodic şi au fost înfiinţate organele justiţiei comitatense, scaunele de judecată şi tribunalele. Adunarea generală a avut rol din ce în ce mai important. în faţa sa au ajuns problemele persoanelor fizice şi juridice, ale comunelor, moşierilor, nobilimii mici şi cetăţenilor târgurilor. Până la mijlocul se­colului al 18-lea s-a cristalizat ideea că principala atribuţie a adunării generale este dezbaterea documentelor intrate. Din a doua jumătate a secolului s-a schimbat ordinea, în sensul că prima dată au fost prezen­tate ordonanţele organelor guvernamentale şi după dezbaterea acestora s-a ocupat adunarea cu problemele persoanelor fizice sau ale instituţi­ilor publice. Operaţiunea arhivistică de ordonare a documentelor a fost realizată în linii mari în conformitate cu problemele dezbătute. Prima dată con­temporanii au creat o serie cuprinzând protocoalele cu procese-verbale ale şedinţelor, iar conceptele acestora au fost gestionate separat de re­gistre. Datorită multitudinii problemelor la care se referă actele, precum şi a complexităţii pe parcursul operaţiunii de ordonare, începând cu 1845 s-a schimbat sistemul de ordonare a documentelor. Nu au mai fost cre­ate unităţi arhivistice cuprinzând documente ordonate pe probleme, ci anual acestea au primit număr de înregistrare începând cu nr. 1. Limba documentelor aproximativ până la anul 1830 a fost latină, ulterior ma­ghiară, cererile înaintate către comitat, cu excepţia cererilor, petiţiilor comunelor, în limba maghiară. md. 128,65 160

Next

/
Thumbnails
Contents