Á. Varga László (szerk.): Ghidul Fondurilor şi Colecţiilor Arhivistice Privitoare la Transilvania Anterioare Anului 1918/1919 – 17. Arhivele Comitatelor Bichiş, Bihor, Cenad, Sătmar, Arhivele Districtului Chioar si Fonduri Arhivistice Păstrate în Alte Arhive din Ungaria. Repertoriu (Bukarest-Budapest, 2017)

Tartalom

Nr.

fond Up.

Parte

__________SlL_________

Denumirea şi conţinutul fondului/colecţiei/părţii Ani extremi m.l.

structurale

2. COMISARIATUL DISTRICTUAL AL REGIUNII 1741-1849 1,92

DEBREŢIN (COMMISSARIATUS DISTRICTUS DEBRECENIENSIS)

A TARTOMÁNYI KERÜLETI BIZTOSSÁG DEBRECEN IRATAI

Comisariatele districtuale au fost înfiinţate în scopul aprovizionării armatei, în baza legii nr. C adoptată de Dieta din 1722/23. Teritoriul Ungariei a fost împărţită iniţial în şase districte (Buda, Debreţin, Eszék,

Caşovia, Bratislava, Sopron) şi ulterior, cu înfiinţarea districtului Banska Bistrica, în şapte. Reşedinţele districtelor erau identice cu centrele fostelor comisariate militare (cu excepţia Districtului Debreţin, reşedinţa acesteia fiind Oradea).

Competenţa teritorială a Comisariatului Districtual al Regiunii Debreţin s-a schimbat de mai multe ori, însă reşedinţa a fost întotdeauna Oradea, oraşul fiind şi centrul districtului militar. Comisariatul a avut numeroase atribuţii, în special în probleme administrative ale armatei.

A socotit şi a perceput taxele de război, a verificat rapoarte şi a elaborat ordine, înaintate autoguvernărilor. Comisariatul a avut arhivă curentă proprie şi în materialul arhivistic se regăsesc conceptele rapoartelor, dispoziţiile, documentele financiare, registrele generale. Primele documente din acest fond au date de început 1796, socotelile mai vechi se păstrează în casa de război a oraşului Debreţin, însă majoritatea documentelor s-a pierdut.

Documentele care se referă la aceeaşi problemă nu au fost conexate, însă în registrele generale au fost menţionate numerele de înregistrare ale actelor intrate anterior şi ulterior, ceea ce uşurează cercetarea documentelor. Paralel cu înmulţirea atribuţiilor oficiului, a sporit şi cantitatea documentelor: dacă în jurul anului 1800 au fost înregistrate cca. 60 de acte, în 1839 deja 190 şi în 1842 243 de acte intrate.

Documentele create în perioada 1796-1849 se referă la modalităţile de plată a taxelor militare, ale sumelor depuse de instituţiile de stat, la proporţiile repartiţiilor naţionale şi la restanţe, precum şi la modul de gestionare a taxelor militare. Documentele sunt scrise în limba maghiară şi latină, dar începând cu anul 1750 a fost folosită şi germana, care în perioada domniei lui Iosif al II-lea a devenit limba oficială.

Referitor la sistemul de ordonare şi modul de inventariere a documentelor vezi: György Komoróczy: Arhiva Comisariatului Districtual al Regiunii Debreţin din 1723-1849 (A debreceni Tartományi Kerületi Biztosság irattára 1723-1849). In: Levéltári Híradó anul 6. (1956) nr.

4. pp. 70-89.

1-16. Dosare 1741-1849.

158