Á. Varga László (szerk.): Ghidul Fondurilor şi Colecţiilor Arhivistice Privitoare la Transilvania Anterioare Anului 1918/1919 – 17. Arhivele Comitatelor Bichiş, Bihor, Cenad, Sătmar, Arhivele Districtului Chioar si Fonduri Arhivistice Păstrate în Alte Arhive din Ungaria. Repertoriu (Bukarest-Budapest, 2017)

Tartalom

Parte _________SÜL.

271.

Nr.

fond

273.

305.

U.p.

Denumirea şi conţinutul fondului/colecţiei/părţii

structurale

Ani

extremi

m.l.

ACTELE PRETORULUI PLASEI NĂDLAC 1861 0,13

A NAGYLAKI JÁRÁS SZOLGABÍRÓJÁNAK IRATAI

Actele pretorului oglindesc clar eforturile depuse de comitate în vederea redobândirii vechilor atribuţii şi intenţia forurilor superioare cu privire la restaurarea absolutismului.

Opoziţia centrului şi a autoguvernării comitatense reiese mai ales din documentele create în probleme financiare. Autorităţile comitatense au considerat că impunerea impozitelor directe este neconstituţională, drept urmare pretorii au interzis perceperea şi achitarea acestora de către comune.

în schimb, curtea imperială nu a recunoscut legalitatea impunerii de către pretorii plaselor a impozitelor pe case şi perceperea acestora.

în perioada respectivă au fost arondate plasei următoarele localităţi:

Apátfalva, Béka, Csanád, Nădlac. Seitin şi Töviskes.

Documentele pot fi cercetate cu verificarea fiecărei u.a. în parte.

1. Acte 1861.

2. Registru de intrare 1861.

ACTELE PRIM-PROCURORULUI COMITATULUI CENAD 1862-1871 0,14

CSANÁD MEGYE TISZTI FŐÜGYÉSZÉNEK IRATAI

1. Acte 1861.

ACTELE PRETORULUI PLASEI NĂDLAC 1862-1867 7,81

A NA G YLAKI JÁRÁS SZOLGABÍRÓJÁNAK IRA TAI (“< 869)

în perioada 1861-1871, pretorul a avut atât atribuţii administrative, cât şi judecătoreşti. Pretorii plaselor au fost subordonate locţiitorului comitelui suprem şi vicecomitelui. Materialul arhivistic al fondului este un izvor preţios pentru istoricul comunelor.

în această perioadă au fost arondate plasei următoarele localităţi:

Apátfalva, Béka, Csanád, Nădlac. Seitin és Töviskes.

Partea str.a.) O parte a documentelor reprezintă urmăriri, restul se referă la pregătirea reconcilierii austro-ungare, de ex: instrucţiuni înaintate pretorilor plaselor privind modalităţile de convingere a moşierilor în vederea renunţării de către aceştia la pasivism.

Actele au fost înregistrate anual începând cu nr. 1.

Documentele potfi cercetate cu verificarea fiecărei u.a. în parte.

Partea str.b.) Sunt păstrate numeroase situaţii referitoare la comune, de ex. conscrierea muncii obşteşti, situaţii privind impozitele etc. Multe documente se referă la starea precară a siguranţei publice şi la foametea din anii 1863 şi 1866.

106