Bicsok Zoltán (szerk.): Ghidul Fondurilor şi Colecţiilor Arhivistice Privitoare la Transilvania Anterioare Anului 1918/1919 - 9. Judeţul Harghita (Bukarest - Budapest, 2014)

Tartalom

în evidenţele noastre, iar în paranteză am dat versiunea contemporană, anterioară anului 1919; în schimb în varianta maghiară am folosit doar denumirile din epocă — ex. în varianta română Prefectura judeţului Ciuc (Comitatul Ciuc), iar în varianta maghiară Csík vármegye iratai. La descrierea conţinutului am urmărit enumerarea principalelor genuri de documente ale fondului/colecţiei şi stabilirea anilor extremi ale acestora, în cazul fondurilor/colecţiilor cu mai multe părţi structurale ori serii (arhivele scăunale şi comitatense, colecţiile muzeale) s-au făcut descrieri până la nivel de parte structurală, cu indicarea tipului de evidenţă şi a anilor extremi corespunzători fiecărei părţi de fond.

Instrumentele de evidenţă pot fi inventare arhivistice realizate de specialiştii Arhivelor, inventare de preluare întocmite de arhivarii instituţiilor, ori instrumente contemporane de evidenţă (registre de intrare- ieşire, indexuri alfabetice sau numerice). în coloana pentru anii extremi, dacă toate actele sunt anterioare anului 1919, figurează anul celui mai vechi şi a celui mai recent document. în cazul fondurilor care conţin şi documente create după anul 1918 figurează anul celui mai vechi document şi anul 1918, iar în paranteză anul celui mai recent document (anul de sfârşit al fondului). în rubrica destinată cantităţii figurează de regulă două valori: cantitatea estimată a materialului anterior anului 1919, iar între paranteze cantitatea totală a fondului, ambele valori fiind exprimate în m.l.

Potrivit legislaţiei arhivistice în vigoare, fondurile neinventariate (ex. în cazul Serviciului nostru majoritatea fondurilor judecătoreşti) nu se dau la cercetare, iar din această cauză nu figurează nici în prezentul Ghid. Fondurile care sunt parţial inventariate, ori se cercetează cu respectarea restricţiilor impuse de Legea Arhivelor Naţionale (ex. pot fi cercetate doar înregistrările de stare civilă mai vechi de 100 de ani) s-a menţionat în notă de subsol că fondul se dă parţial la cercetare şi cauza restricţiei.66

Ghidul de faţă încearcă să ofere o informare amănunţită şi în cazul registrelor parohiale de stare civilă, în descrierea lor sunt trecute parohiile şi filiile acestora, respectiv înregistrările botezurilor, căsătoriilor şi deceselor, precum şi alte însemnări ale parohilor, toate până în anul 1918. Am încercat să semnalăm toate însemnările bisericeşti sau de altă natură identificate (evenimente istorice, epidemii, calamităţi naturale etc.).

Uneori, în situaţii rare, se întâmplă ca în arhiva unei primării sau parohii să se păstreze şi registre parohiale de stare civilă, în aceste cazuri acestea sunt trecute cu litere cursive atât la fondul respectiv, cât şi în colecţia registrelor parohiale. Descrierea registrelor parohiale se găseşte la sfârşitul capitolului „Colecţii”, în ordinea alfabetică a parohiilor, iar în cadrul acestora în ordinea alfabetică a confesiunilor. Cifrele romane şi literele folosite la descrierea registrelor parohiale au următorul înţeles:

I. Parohii filiale.

II. Registre originale şi felul lor:

A/ botezaţi B/ cununaţi C/ decedaţi;

III. Indexuri alfabetice:

AJ botezaţi B/ cununaţi C/ decedaţi;

IV. Diferite liste (ale vaccinaţilor, confirmaţilor, convertiţilor, şi alte consemnări);

V. Dubletele registrelor de stare civilă:

AJ botezaţi B/ cununaţi C/ decedaţi;

VI. Observaţii.

66 Anexa 6 din Legea Arhivelor Naţionale nr. 16 din 1996 în vigoare, stabileşte lista termenelor după care pot fi date în cercetare documentele privind interesele naţionale, drepturile şi libertăţile cetăţenilor.

21