Bicsok Zoltán (szerk.): Ghidul Fondurilor şi Colecţiilor Arhivistice Privitoare la Transilvania Anterioare Anului 1918/1919 - 9. Judeţul Harghita (Bukarest - Budapest, 2014)

Tartalom

şi de multe ori continuau să rămână acolo chiar şi după soluţionarea lor, acestea amestecându-se adeseori cu arhiva personală sau familială a funcţionarului. Probabil aşa s-a întâmplat şi în cazul lui József Balási, jude suprem regal de Ciuc (1842-1848), pe al cărui domeniu din Imper dr. Gábor Pál a găsit în 1924 o cantitate importantă de documente scăunale datând din secolul al 18-lea, destinată folosirii ca şi combustibil. Degeaba s-a cerut consimţământul moştenitorilor de la Curtuişeni (jud. Bihor) ca aceste acte să fie depuse în custodie la Muzeul Naţional Secuiesc, sau măcar la mănăstirea franciscană de la Şumuleu, acestea au fost luate de familie, iar în timpul celui de-al doilea război mondial ele s-au distrus.27 Problema ordonării arhivei scăunale i-a preocupat pe conducătorii comitatului Ciuc ani de-a rândul, cu toate acestea nu s-a găsit o rezolvare acestei probleme, comitatul neavând un arhivist experimentat căruia să-i fie încredinţată o asemenea chestiune serioasă. în anul 1911 genealogul József Pálmay28 s-a angajat în executarea acestei lucrări, el prezentând atât un plan de lucru pe doi ani cât şi o ofertă de preţ, însă arhivistul principal naţional Gyula Tasnádi Nagy29 nu l-a recomandat conducătorilor comitatului.30 S-a vehiculat şi numele lui Nándor Antalóczy,31 dar din cauza distanţei mari şi a volumului mare de muncă, până la urmă acesta a renunţat. în anul 1915 Vilmos Csutak32 a încercat să obţină arhiva scăunală pentru Muzeul Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe, însă în şedinţa din 30 octombrie adunarea comisiei municipale a respins acest demers,33 fără însă să se fi îngrijit cumva de ordonarea arhivei. Evenimentele de război ale anului 1916 au risipit toate planurile care au existat în legătură cu prelucrarea arhivei. în memoriile sale, dr. Gábor Pál34 a formulat serioase acuze la adresa reprezentanţilor administraţiei de dinainte şi de după anul 1918, în ceea ce priveşte păstrarea arhivei vechi: „Nu poate fi iertată niciodată neglijenţa conducătorilor comitatului Ciuc care au lăsat să se piardă vechea arhivă, neavând grijă de ordonarea acesteia, deşi tatăl meu35 în şedinţele lunare ale comisiei administrative a propus în mai multe rânduri ca documentele cu valoare istorică să fie selectate, păstrate separat de celelalte şi catalogate. Acestea însă au rămas sub scările Palatului comitatului împreună cu actele fără valoare demult expirate, în grămadă, pline de praf şi mucegai. La începutul administraţiei româneşti, în 1919 dar şi mai târziu, subprefectul Olteanu a vândut măcelarilor chintale de acte din arhivă. Astfel au fost folosite ca ambalaj documentele referitoare la lupta de independenţă a lui Francisc Rákóczi al 11-lea, sau la epidemiile de ciumă şi foametea care i-a urmat, la abuzurile ofiţerilor străini ale regimentelor de graniţă organizate în 1765, la participarea acestor regimente la războaiele franceze şi acte privitoare la lupta de independenţă din anii 1848-1849. ”36 27 SJANHR, Fond personal dr. Pál Gábor, inv. nr. 1017, dosar nr. 7, filele 37-38. 28 Genealogul József Pálmay (1863-1928), care o perioadă a fost şi arhivist al comitatului Odorhei, descrie foarte plastic situaţia arhivei scăunale şi probabila soartă a acesteia: „Arhiva veche a scaunului Ciuc (înţeleg aici documentele create înainte de 1848/49) se păstrează în trei încăperi, fiind legate în pachete mai mici sau mai mari, acestea zac în grămezi, fără vreo evidenţă, şi într-un deceniu sau două vor fi distruse de praf, de molii şi de gândaci. (...) Acest mod de administrare a arhivei cauzează o pierdere ire­parabilă pentru generaţiile următoare şi pentru comitatul Ciuc. (...) In această stare este doar o vechitură fără nicio valoare, deşi, dacă ar fi ordonată, ar face comori, ar fi o avere inestimabilă... ” - SJANHR, fondul Prefectura judeţului Ciuc, inv. nr. 4, dosar nr. 129/1911, filele 5-6. (Traducerea autorului.) 29 Gyula Tasnádi Nagy (1849-1924) arhivist, istoric, membru corespondent al Academiei de Ştiinţă a Ungariei (din 1892), arhivist principal naţional. 30 Arhivistul principal naţional a şi trimis un extras al regulamentului Arhivelor Naţionale - înaintat chiar atunci către Ministerul de Interne spre aprobare - în speranţa că normele Arhivelor Naţionale ale Ungariei vor fi urmate la lucrările de ordonare. - SJANHR, fondul Prefectura judeţului Ciuc, inv. nr. 4, dosar nr. 129/1911, filele 3-4. 31 Nándor Antalóczy (1876-1968) arhivist, din 1904 arhivist principal al comitatului Békés. 32 Vilmos Csutak (1878-1936) istoric, custode, apoi director al Muzeului Naţional Secuiesc din Slăntu Gheorghe, în perioda 1915— 1936. 33 Decizia adunării comitetului municipal o cunoaştem dintr-o scrisoare a lui Vilmos Csutak din 16 noiembrie 1915, deoarece regis­trele de după 1911 cu procese-verbale ale adunărilor nu s-au păstrat. - SJANHR, fondul Prefectura judeţului Ciuc, inv. nr. 4, dosar nr. 13507/1915, filai. 34 Dr. Gábor Pál jr. (1883-1968) avocat, publicist, deputat. 35 Gábor Pál sen. (1852-1935) director al Gimnaziului romano-catolic din Miercurea Ciuc. 36 SJANHR, Fond personal dr. Pál Gábor, inv. nr. 1017, dosar nr. 7, fila 37. (Traducerea autorului.) 13

Next

/
Thumbnails
Contents