Bicsok Zoltán (szerk.): Ghidul Fondurilor şi Colecţiilor Arhivistice Privitoare la Transilvania Anterioare Anului 1918/1919 - 9. Judeţul Harghita (Bukarest - Budapest, 2014)
Tartalom
Legea arhivelor din 1996 marchează tranziţia către o societate democratică, fiind menită nu atât unei necesare reformări a domeniului, cât reaşezării unei ordini într-o perioadă de contestări primejdioase ale legislaţiei din „vechiul regim”. Ea păstrează în cea mai mare parte achiziţiile epocii precedente şi recunoaşte dreptul de proprietate al persoanelor fizice asupra arhivelor proprii, dreptul de vânzare-cumpărare, dreptul de preempţiune al statului etc. Denumirea instituţiei statului devine „Arhivele Naţionale” în acord cu Fondul Arhivistic Naţional, iar filialele judeţene devin direcţii judeţene (reduse în 2009-2011 la rang de servicii şi birouri judeţene). Legea, cu modificările ei ulterioare, n-a putut asigura rezolvarea unor probleme vitale ale Arhivelor, precum finanţarea eficientă, spaţiile de depozitare, preluarea arhivelor intreprinderilor lichidate, informatizarea. Abia în anul 2007 s-a ameliorat radical accesul la arhive, iar în 2013 s-a implementat primul proiect informatic de anvergură naţională. 2. Arhivele harghitene de la înfiinţare până azi în ianuarie 1952 a început să funcţioneze Serviciul Regional Mureş (ulterior al Regiunii Mureş Autonome Maghiare) al Arhivelor Statului, cu sediul la Târgu Mureş, iar în subordinea acestuia în vara 1953 s-au constituit şi filialele din Miercurea Ciuc şi Odorheiu Secuiesc.11 Denumirea oficială a filialei din Miercurea Ciuc în perioada respectivă a fost: Serviciul Regional al Arhivelor Statului Regiunea Mureş Autonomă Maghiară - Filiala Miercurea Ciuc. în aprilie 1969 - în baza reorganizării administrativ-teritoriale a ţării,12 şi urmând sistemul reintrodus al judeţelor — filiala din Miercurea Ciuc a devenit una judeţeană, purtând denumirea: Filiala Judeţeană Harghita a Arhivelor Statului. Cu această ocazie filiala din Odorheiu Secuiesc a fost desfiinţată, iar materialul administrat de aceasta a fost preluat de către Arhivele din Miercurea Ciuc. în perioada 1953-1968, primul sediu al Filialei din Miercurea Ciuc a fost pe lângă Sfatul Popular la Raionului Ciuc în două birouri ale fostului Palat al comitatului. Deoarece în 1968 aici s-au mutat birourile Sfatului Popular Judeţean şi ale Comitetului Judeţean al PCR, Arhivele, care atunci deţineau un material de arhivă destul de modest, au fost mutate temporar într-un laborator al Liceului Mixt nr. 1 din Miercurea Ciuc (fostul Gimnaziu romano-catolic), iar de acolo într-o casă privată.13 Situaţia nu era deloc satisfăcătoare: uneori fără personal, alteori cu 1-2 angajaţi, fără un sediu stabil şi fără spaţiu de depozitare, la Filiala din Ciuc au avut loc preluări de material arhivistic doar în situaţii excepţionale. O astfel de situaţie s-a produs în anul 1969, când datorită reorganizării reţelei de arhive trebuiau preluate registrele parohiale de stare civilă ale localităţilor din judeţul Harghita de la Serviciul din Târgu Mureş, de la Filiala desfiinţată din Odorhei s-a preluat o parte a arhivei oraşului Odorheiu Secuiesc, arhivele preturilor Ocland, Odorhei şi Atid, registrele cabinetului vicecomitelui de Odorhei, colecţia Tabelelor de impunere, arhiva Colegiului Reformat din Odorhei, respectiv actele unor farmacii particulare. Tot în anul 1969 s-a preluat de la Sfatul Popular Judeţean Harghita, arhiva scaunelor Ciuc, Giurgeu, Casin, arhivele oficiilor cercuale şi subcercuale din perioada neoabsolutistă, parţial arhiva oraşului Miercurea Ciuc, o parte din actele regimentelor secuieşti de grăniceri şi ale Bunurilor Private. în anul 1974 una din piedicile în calea activităţii profesioniste de arhivă s-a înlăturat prin ridicarea unei noi clădiri de arhivă cu două etaje, situată în apropierea Miliţiei de atunci, proiectată special în acest scop, clădire care serveşte drept sediu al arhivelor judeţene şi astăzi. Datorită spaţiilor de depozitare asigurate de acesta, din anul 1974 materialul arhivistic deţinut de Filială s-a îmbogăţit continuu. în primul an prioritate au avut arhivele instituţiilor administrative: s-au preluat arhivele oraşelor Topliţa şi Cristuru Secuiesc, dar cu siguranţă cele mai importante preluări ale anului au fost cele ale arhivelor comitatelor Ciuc şi Odorhei. 11 Pe lângă acestea în subordinea Serviciului de la Târgu Mureş se aflau şi filialele de la Sfăntu Gheorghe şi Reghin. 12 Potrivit Legii nr. 2 din 1968, pe teritoriul R.S.R. au fost organizate 41 de judeţe. 13 Era o clădire cu etaj, ulterior demolată, vizavi de fosta biserică greco-catolică, în apropierea clădirii Poştei. - Informaţia a fost obţinută de la acad. dr. Sándor Pál-Antal, căruia îi mulţumesc şi pe această cale pentru îndrumările şi sprijinul acordat în elaborarea acestui Ghid. 10
