Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 1. (2019)
János Orbán: Istoricul casei Hirschmann şi începuturile stilului secession maghiar la Tărgu Mureş
176 J. Orbán ondulatä (fig. 14). Zona centralä a acestui atic este sträpunsä de о lucarnä asemänätoare unei lalele stilizate, partea inferioarä a acesteia fiind märginitä de ramuri ce se dezvoltä dintr-un motiv floral, inspirat din arta popularä (fig. 15). Masivul atic curbat, marcat de о linie dinamicä, sinuoasä, este о preluare cät se poate de evidentä din arhitectura lui Lechner, care a variat acest element pe cele mai reprezentative clädiri ale sale, in special pe Casa Postalä de Economii din Budapesta (1900- 1901).96 S-au pästrat pänä-n zilele noastre cele douä colectoare superioare ale burlanelor, lucräri de tinichea decorate cu un sir de protuberante (fig. 18).97 Keleti, deci, a oferit comanditarului, prin solutii relativ ieftine (panouri modelate in tencuialä, aplice de teracotä, tämplärie si tinichigerie de Stil), posibilitatea realizärii unei clädiri deosebite, construitä intr-o manierä progresistä. BÉLA KELETI Proiectantul casei este considerat de literatura de specialitate98 99 si de istoria localä," farä vreo ínsemnare a sursei, Béla Keleti. Desi nici in momentul de fatä nu dispunem de dovezi directe, pe baza noilor informatii obtinute din arhive, conform cärora, in 1905, Keleti a solicitat acordul de depozitare a materialelor de constructie in fata clädirii, putin mai tärziu, in 1907 el a intocmit plánul gardului, si, nu in ultimul ránd, pe baza asemänärilor stilistice cät se poate de evidente cu clädiri proiectate in mod cert de el (palatul Feigenbaum, casele lui Ödön Marosi) consideräm, cä ipoteza contributiei sale in cazul casei Hirschmann a devenit sigurä, atät in faza proiectärii, cät si in cea a executiei. Acest fapt ne-а indemnat spre о cercetare mai amplä a carierei acestui personaj practic necunoscut al arhitecturii tärgumuresene. Desi numele lui este cunoscut in literatura de specialitate a secessionului tärgumuresean, pänä in prezent nu cunoastem nimic notabil despre cariera lui. Pe längä lacunele informatiilor privitoare la arhitectura orasului, lipsa datelor referitoare la viata lui este explicatä de schimbarea sa de nume, cercetärile noastre dovedind cä initial numele säu de familie a fost Keller.100 Tatái säu, croitorul János Keller (1837-1913), originär din satui Nádudvar101 si prima lui sojie, Paulina Prikli, originarä din Sátoraljaújhely, au träit in prima jumätate a anilor 1860 la Pesta, pe strada Hajó,102 aici si-au botezat, la parohia romano-catolicä Adormirea Maicii Domnului din centru, pe cei dói copii, Mária (1864)103 si János (1865).104 Aici a väzut lumina zilei si Béla Keller, la 17 februarie 1867, ca fiu nelegitim105 al lui János Keller si Sára Liptay, intrucät prima sojie a 96 Sisa 2014, 112-115. 97 Dupä demolarea bazarului pe fatada lateralä a fost deschisä о usä, iar in a doua parte a secolului XX pe acest perete a fost montat afisierul cinematografelor si a teatrelor din oras. Benzile ornamentale de tencuialä din partea superioarä a calcanului fac parte din ornamentatia originalä a clädirii, fiind prezente pe fotografiile arhive. 98 Gerle-Kovács-Makovecz 1990, 78. 99 Keresztes 2000,173-174. 100 Informatia-cheie referitoare la schimbarea numelui lui se aflä in buletinul informativ al §colii din 1887-1888, unde este amintit ca Keleti (Keller) Béla (Értesítő Ipartanoda 1888, 103). Schimbarea numelui de familie s-а facut pe baza aprobärii nr. 20966/VII din 13 aprilie 1886 a Ministerului de Interne. 101 Keller János s-а náscut ín 1837 ín localitatea Nádudvar de längä Debrecen, ca fiu al arendasului (seniorial) Keller József (Registrul de nasteri al Bisericii Romano-Catolice din Nádudvar 1812-1855,88. ANU, Matricole, mf. A0866, vol. 210/2). A murit la 20 februarie 1913 la Hajdusámson, fiind inmormántat in data de 20 februarie 1913 la Cluj. Slujba de inhumare a avut loc la casa familialá din str. Minorijilor, nr. 2 (OSZK, Colectia anunturilor de doliu). 102 Astäzi strada Fehér Hajó din sectorul V al orasului. 103 Registrul de nasteri al Bisericii Romano-Catolice Centrale din Pesta 1862-1866, 149. ANU, Matricole, mf. A0079, vol. 8/23. 104 Registrul de nasteri al Bisericii Romano-Catolice Centrale din Pesta 1862-1866, 204. ANU, Matricole, mf. A0079, vol. 8/23. 105 Registrul de nasteri al Bisericii Romano-Catolice Centrale din Pesta 1867-1872, no. 92. ANU, Matricole, mf. A0079, vol. 8/24.
