Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 1. (2019)
János Orbán: Istoricul casei Hirschmann şi începuturile stilului secession maghiar la Tărgu Mureş
Istoricul casei Hirschmann si inceputurile stilului secession maghiar la Tärgu Mure? 171 Fig. 6. Plan de situatie pentru deschiderea pasajului Korzó (1912). Consiliul orasului 479/1912. poate de dara: a fost inceputä in august 1905 si cel mai tärziu in primävara anului 1906 a fost terminatä. Singurul act pästrat in arhiva primäriei, legat de constructie, este documentatia autorizärii gardului de längä pasaj.71 Väduva a solicitat in data de 12 martié 1907 aprobarea unui gard simplu din lemn si särmä, insä vecina sa, contesa Bissingen a contestat din nou, solicitänd ridicarea unui gard mai elegant din cärämidä si fier, argumentul principal fund cä teritoriul pasajului a fost dat in folosin|a publicului de ea insäsi.72 Pänä la urmä, väduva lui Hirschmann a fost de acord cu realizarea gardului de cärämidä, cu conditia posibilitätii deschiderii unei porti spre pasaj. Autorizatia de construire a fost emisä in data de 29 martié 1907, hind conditionatä de inaintarea planului spre aprobare oficiului tehnic al orasului. Proiectul, semnat de Béla Keleti (fig. 9), a fost verificat de inginerul orasului, Andor Staibl ín luna aprilie. Gardul era compus din grilaje din fier fórját, montate intre piloane masive, zidite din cärämidä, inalte de 4 m, respectiv о poartä de fier cu douä canaturi.73 Cele douä ridicäri topografice elaborate cu aceastä ocazie ne oferä о imagine generalä atät despre planimetria clädirilor, cät si despre dimensiunile lotului: gardul a fost proiectat in jurul curtii ре о lungime de 28 m si о lätime de 8 m, pornind de la coltul bazarului Bissingen (fig. 9—10).74 Aripa din curte, demolatä intre timp, avea о lungime de 34 m si о lätime de 5,20 m.75 Canalizarea casei a fost realizatä in vara anului 1910.76 ín 1912 izvoarele de arhivä ne relevä intentia väduvei de a inveli о parte dintre clädirile din curte cu gudron. Cererea insä a fost respinsä, fiindcä, conform regulamentului de constructie al orasului, in zona centralä a fost obligatoriu folosirea materialelor neinflamabile.77 Cél mai probabil din aceastä cauzä a fost 71 Consiliul orasului, 2558/1907. 72 ”.. .miután az özv. gr. Bissingen Ottóné szomszédos telke a tulajdonos által a forgalomnak át van engedve, s ezen telek a nagyközönség által átjáró gyanánt használtatik, szépészeti szempontból csakis tégla, vagy kő alapokon nyugvó díszes vasrács kerítés építése engedélyeztessék.” Proces verbal din 23 martié 1907. Consiliul orasului, 2558/1907. 73 Özv. Hirschman Adolfné úrnő részére készítendő kerítés terve (81x41 cm). Consiliul orasului, 2558/1907. 74 Pe längä plánul de mai sus al lui Keleti vezi si schita topograficä intocmitá in martié 1907: Özv. Hirschman Adolfné által szándékolt kerítés tervrajza (34x21 cm). Consiliul orasului, 2558/1907. 75 Lungimea lotului a fost de 64 m, lätimea din spate 8 m, iar in fatä de cca 9 m, identicá cu lungimea fatadei. 76 CÄPITÄNIA DE POLITIE, 4725/1910. 77 CÄPITÄNIA DE POLITIE, 6499/1912.
