Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 1. (2019)
János Orbán: Istoricul casei Hirschmann şi începuturile stilului secession maghiar la Tărgu Mureş
Istoricul casei Hirschmann si inceputurile stilului secession maghiar la Tärgu Mures 167 SCHIMBÄRI TOPOGRAFICE IN ZONÄ, LA ÍNCEPUTUL SECOLULUI XX ínainte de a prezenta constructia casei Hirschmann, este necesar sä cunoastem relatiile de vecinätate si topográfia zonei, la cumpäna secolelor XIX-XX. Ре о ridicare topograficä din 1882, in locul actualei sträzi Béla Bartók, intre casa Hirschmann si vechea casä Földvári, ajunsä intre timp in proprietatea contilor Lázár, poate fi observatä о curte ingustä, apartinänd casei din urmä. Conform schitei, deschiderea spre piatä a acestui culoar avea о lätime de 8,25 m si, se pare, cä avea о comunicare directä cu terenul de mari dimensiuni din spatele lotului extins pänä la linia strázii Tyúkszer (mai tärziu Scolii, azi Aurel Filimon), si care se afla in posesia aceleiasi familii Lázár.34 Pe ridicärile topografice realizate de inginerul Elemér Pompéry ín perioada 1896-1899,35 culoarul de längä casä figureazä pe un numär topografic separat (558) de terenul din spate, mentionat ca ’’depozit de lemne” (559) si de lotul clädirii principale (557), toate cele trei fund in proprietatea lui Jenő Lázár (fig. З).36 ín anul 1902 noua proprietarä, väduva lui Otto von Bissingen, contesa Eleonóra Lázár a transformat radical vechea sa casä barocä, rezultatul fund palatul actual de pe str. Béla Bartók nr. I.37 ín data de 1 iulie 1902 executantul acestor lucräri, maistrul constructor Pál Soós, a depus plánul de autorizatie a unui bazar (’’áruházak”) pe lungimea parcelei inguste din dreapta clädirii, pe latura dinspre casa Hirschmann, compus din 5 incäperi, dotate cu cäte о usä si douä ferestre orientate spre palatul Bissingen, cu о sarpantä simplä intr-o singurä apä, ascunsä in spatele unui atic crenelat (fig. 4). Constructia a fost aprobatä de consiliul orasului in data de 11 iulie 1902 si finalizatä in scurt timp.38 ín acest fei terenul dintre bazar si palatul Bissingen a devenit practic un spatiu pietonal de acces. In data de 5 noiembrie 1902, väduva a si oferit aceastä parcelä ingustä publicului tärgumuresean, cu scopul deschiderii unui pasaj. Era vorba, in total, de о suprafatä de 402 stänjeni pätrati, cu о deschidere de 6 m spre piatä, si de 7 m spre strada Scolii, conform schitei anexate (fig. 5).39 ín spatele ofertei se contureazä interesele bine definite ale ofertantei, care detinea teritoriul pe cele douä laturi ale strázii si, bineinteles, isi rezerva dreptul de a parcela si de a construi in zonä, solicitänd in schimb, edililor orasului, construirea unui gard de scändurä pe lungimea lotului si denumirea sträzii dupä numele familiei Lázár. Amenajarea si iluminatul pasajului intrau in mod firesc in obligatiile primäriei,40 care pänä la urmä si le-а asumat numai pe cele din urmä.41 Drept urmare, in martié 1903, oferta a fost reziliatä de avocatul familiei, István Biás.42 Contesa insä a continuat sä construiascä in zona pasajului: conform unui plan semnat de Soós Pál la 13 martié 1903, a fost realizatä о aripä compusä din 6 soproane de lemn si trei incäperi destinate locuintei unui supraveghetor.43 ín 1905 a fost demaratä о constructie si mai mare: väduva a solicitat autorizatie pentru un corp cu un singur nivel, compus intre altele din 19 camere si dependinte pentru mai multe apartamente de locuit.44 Autorizatia de construcjie a fost condifionatä de asfaltarea trotuarului din pasaj, respectiv de constructia gardului de cätre comanditar.45 Clädirea a fost luatä in folosintä abia la sfärsitul anului 1906.46 ín anii urmätori functionau aici ateliere, locuinte si alte incäperi 34 Tervezet... Tärgu Mures, 2 iunie 1882. Acte tehnice, Xa, f. 235. 35 Ridicarea topograficä a orasului (1896-1899), C4. Primäria Tärgu Mures. 36 Cartea de fond a intravilanului orasului Tärgu Mure§ 1898, 28. Primäria Tärgu Mures. 37 Consiliul orasului, 2897/1902. 38 Consiului orasului, 4858/1902. 39 Consiliul orasului, 1350/1903, f. 3. (33,7x20,7 cm) 40 Consiliul orasului, 1350/1903. 41 Törvényhatósági Bizottság jegyzőkönyve 1902, 135v-136r. Consiliul municipal, nr. 82. 42 Se pare, cä negociatorul tranzactiei din partea orasului a fost primarul Bernády insusi. 43 Consiliul orasului, 2369/1903. 44 Cäpitänia de politie, 5269/1905. 45 Cäpitänia de politie, 6909/1906. 46 Cäpitänia de politie, 51/1907.
