Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Nicolae Victor Fola: Aspecte ale modernizării şi occidentalizării învăţământului superior din Transilvania (1850-1918) şi confluenţele lui europene
Is torié pedagogiei fi educatie, (defi se ftia cä va avea loc reforma invätämäntului). La Facultatea de §tiinte au fost propufi savantii Titeica, Mrazec fi Borza, V. Párvan la Facultatea de Litere, G. Marinescu, M. Manicatide, luliu Moldovan fi luliu Hatieganu. A fost invitat sä predea Victor Babef (avea propuneri de angajare ín Franta), alta somitate, Emil Racovitá, din Bucurefti, dar fi J, Guyat, de la Universitatea din Lyon, P. Thomas, dar fi personalitati din Viena fi Copenhaga. Consiliul Dirigent, dar fi Comisia Universitará au fost de acord cu ocuparea catedrelor de Ib. §i literatura germanä fi maghiará de un german fi un maghiar din Románia. Gestui avea sensul de bunävointä al autoritätilor fatä de minoritari .Germanii páná la 1918 nu au fost reprezentati Tn corpul profesoral fi au preluat postul, iar maghiarii, dupä ce au väzut cá formula teritorialä a Romániei se stabilea la Treatatul de Pace.Astfel, lulius de Szadeczky, titular al catedrei de geologie fi paleontologie, cu notorietate cunoscutá, a fost numit geolog al Institutului de Geologie din Bucurefti. Foftii profesori maghiari au lansat о campanie violentä de defäimare a calitätilor morale fi intelectuale ale natiunii románé, pentru a crea neíncredere ín mediile universitäre europene, fatä de Universitatea románeascá din Cluj. Acestui tel Ti era destinat fi „Appel de l'Universite hongrois Francois Joseph de Koloszvar a toutes les Univesites du monde,, (1920), ca fi numeroase lucrari editate ín Occident fi Ungaria. Prima generatie de profesori la Universitatea románá din Cluj avea mai múlt de trei sferturi licentiati sau doctori ai unor universitáti din Franta, Anglia, SUA., Germania §i numai ín anii 20 au furnizat Academiei Románé 7 membri titulari §i 10 membrii corespondenti. Despre certitudinea valorii Universitätii s-а exprimat chiar un neprieten al ei, profesorul Gyula Kornis, la sfárfitul deceniului al treilea, cánd a fost nevoit sä recunoascä cä a enuntat concluzii false, deoarece romänii au reufit.... „ О serioasä miscare ftiintificä §i culturalä, de Ia care ar putea inväta cáte ceva cei de Ia Budapesta. Desigur cä realizärile s-au confirmat ín anii interbelici, dar fi ín anii regimului comunist. Astäzi, universitatea multicultural a Clujului are cunoscutele trei sectii de activitate, numeroase extensii ín tarä fi contacte fi recunoaftere ín multe medii universitäre, continuánd deschiderea inceputä dupä Marea Unire. nlbidem, pp. 173,176-177,180,196-198, 94
