Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Nicolae Victor Fola: Aspecte ale modernizării şi occidentalizării învăţământului superior din Transilvania (1850-1918) şi confluenţele lui europene
Is torié european, reprezentanti ai aristocratiei romäne§ti, care au pus bazele cercetärii §i educatiei matematice, §tiintifice §i istorice romäne§ti. Este cazul unor personalitäti de anvergurä europeanä, lingvi§ti ca Alexandru Rosetti, istorici §i teoreticieni de frunte ai arhitecturii romäne§ti ca G.M.Cantacuzino §i I. Ghica-Bude§ti, Aristide Caragea §i Emil Racovitä, personalitäti internationale Tn entomologie §i speologie, loan Cantacuzino, care a pus bazele imunologiei §i patologiei experimentale, Alexandru I. Ghica, important matematician, Henri Catargiu, Helene Vacaresco, Lucia Stürza, Martha Bibescu §i Matyla Ghyca, figuri remarcabile ale artei §i literaturii romäne§ti.49 Pentru toti studio§ii romäni, intra §i extracarpatici, a primat influenta formativä a universitätilor din Germania, apói din Franta, pe locul secund fiind Austria, Italia, Belgia, Ungaria, Elvetia §i Spania. Este revelator exemplul societätii „Junimea” cu prestigiul ei social, literar §i intelectual färä rival Tntre 1866-1918 (dar §i dupä aceea), ca §i prin influenta exercitata Tn viata politica a societätii romäne§ti. Titu Maiorescu, §eful incontestabil al grupärii, personalitate care a avut rol decisiv Tn orientarea culturii románé pänä la Primul Räzboi Mondial era de formatie strict germanä( Tncepänd cu liceul). Bra§ovenii §i-l reclamä, Tn calitate de academician, cäci a Tnceput liceul la Bra§ov (la Simion Torna, Monográfia Colegiului National „Andrei ßaguna”, Bra§ov, 2000-lista academicienilor ridicati dintre profesori §i absolventi). Oricum, liceul l-а definitivat la Viena, universitatea a urmat-o la Berlin, iar doctoratul l-a promovat la Giessen. ínsá a fäcut §i doi ani de drept la Paris, 1859-1861. De§i, majoritatea membrilor de frunte ai societätii erau de formatie francezä, tonul §i directia ideologicä au fost date de о minoritáié relativa, care privea cu mare admiratie la cultura germanä. Nu Tntämplätor un apropiat al lui Titu Maiorescu, universitarul loan Bogdan a studiat la fata locului principiile §i organizarea §colilor germane, elaboränd un voluminös raport Tn anul 1885. Maiorescu promova un nou tip de actiune socialä §i culturalä, stimuländ (§i promovänd) о nouä fortä, intelectocratia. Detinänd un subtil tact pedagogic, impunea exercitiul initierii §i cunoa§terii prin observatie directä, spirit critic §i eficientä. La initiativa §i interventia lui directä au studiat Tn Germania viitoare personalitäti ale culturii noastre, precum Constantin Rädulescu-Motru, P. P. Negulescu, Teohari Antonescu, AI. Phillipide, S. Mehedinti, etc.50 A doua forrná de imitatie, mai modestä, múlt mai räspänditä pretutindeni Tn Europa Centralä §i de Sud-Est era cea a asociatiilor culturale destinate lecturii §i practicii muzicale, progresului cultural. Pentru studio§ii romäni, cei mai multi de conditie socialä modestä, conta enorm acordarea burselor de studii. Rolul Fundatiei Gojdu, Tntre anii 1870-1918 a fost considerabil. Se concretizeazä Tn acordarea a de 2 burse pentru §coli primäre, 3 pt. §colile civile,6 pentru §colile reale, 7 pt. §colile tehnice, 117 pentru gimnazii, 7 pt. §coli pedagogice superioare, 10 pt. §coli de notari, 2 pt. medicinä veterinarä, 1076 pentru Academii §i diverse universitäti §i institute51 ín lucrarea aceluia§i cercetätor mure§ean, C.Sigmirean, privind formarea intelectualitätii 49Virgil Nemoianu, Cazul etosului central-european.lnstruirea dincolo de clase, Tn vol. Europa Centralä. Nevroze, dileme, utopii, cordonare Adriana Babeti §i Cornel Ungureanu, Ed. Polirom, la§i, 1997, pp. 181 §i 184. 50Lucian Nastasä, Universitätile germane §i formarea elitelor intelectuale romäne§ti(1864- 1944).Reflectii memorialistice, Tn vol. Intelectualii §i promovarea socialä in Romania sec. al XIX lea-al XXlea, Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2004, pp. 157-158. 51Cornel Sigmirean, Aurel Pavel, Fundatia Gojdu 1871-2001, Ed. Universitätii Petru Maior, 2002, pp. 81-170. 84
