Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)

Nicolae Victor Fola: Aspecte ale modernizării şi occidentalizării învăţământului superior din Transilvania (1850-1918) şi confluenţele lui europene

Istorie

au urmat reputatul Liceu regese din Cluj.39 Romänii erau prezenti in liceele catolice, reformate, evanghelice, unitariene din Transilvania. Mai numero§i au fost la :Colegiul reformat Aiud (222), Gimnaziul catolic Baia-Mare (647), Gimnaziul catolic Bistrita (582), Gimnaziul catolic Bra§ov (288), Gimnaziul catolic Sibiu (656).40La Cluj, au freeventat multi romäni §i Liceul Piarist, datoritä faptului cá aveau acces mai u§or, pe de alta datoritä prestigiului profesorilor.

Academia din Oradea functioneazä §i dupä revolutie. Au studiat aid (cel putin Tn anul I) 698 de studio§i romäni (majoritatea originari din Bihor, Arad, Satu-Mare, mai putini din Transilvania centralä §i sudicä, respective din comitatele secuie§ti, dar §i din Bucure§ti). Dupä provenienta socialä, cam 51% proveneau din familii de intelectuali (Tn majoritate din cele de clerici), apói cadre didactice §i functionari, restul din familii de comercianti, meseria§i, proprietär de pämänt, copii de väduve, orfani (dupä datele cunoscute). Lipsesc pentru multi dintre ei date sigure, iar limba maternä, aratä autorii citati nu este suficientä pentru identificarea corectä. Din Reghin urma cursurile Schiopu Iosif, din Välcele (Arie§-Turda) Läpu§tean Vasile, Birtalan Emil era din Läscud (Tárnává Micä), Radu Vasile din Alba Inferior. Se cunosc §i numele a doi profesori romäni, Nicolae Borbola §i Ladislau Ghedeon.41

Datoritä faptului cä Tn perioada dualismului austro-ungar se Tnregistreazä о directionare mai substantial a Tnvätämäntului superior spre necesitätile statului laic, se dezvoltä ideea cetäteanului util §i creator, capabil sä fie antrenat Tn producerea de bunuri materiale §i spirituale, dar §i receptor Tn mäsurä mai mare la noua literaturä de stat, Ia instructiunile juridice, economice, etc. Tot mai mai multi tineri romäni transilväneni Tmbräti§eazä profesii juridice, didactice, medicale, inginere§ti etc. Pentru romäni conta faptul cä de§i majoritari, nu aveau Tnvätämänt superior Tn limba nationalä. Data fiind distante redusä Tn timp §i Tn spatiu, cheltuielile de studii mai moderate, facilitatea urmäririi cursurilor Tn limba oficialä, prestigiul corpului profesoral pentru anumite discipline, un stimul §i о emulatié academicä Tn cazul sustinerii tezei de doctorat ori a prelungirii carierei post-universitare au Tndreptat optiunile studio§ilor romäni spre Budapesta. Dinamica anului 1910 reflectä dimensiunea politicii de maghiarizare a guvernelor ungare, romänii fiind defavorizati Tn ocuparea unor functii intelectuale. Tn legislate, romänii aveau pondere Tn posturi de 11, 7%, germanii 66%, maghiarii 33%, Tn administratia localä 5,3%, maghiarii 74,9%, germanii 13,1%. In justitie romänii aveau pondere de 3,3%, maghiarii 75,2%, germanii 7,3%, Tn Tnvätämänt romänii aveau pondere de 21,7%, maghiarii de 51,2%, germanii 14,1%. Dupä criteriile recensämäntului, romänii nu aveau liber-profesioni§ti, maghiarii detineau 5,1%, germanii 20,5%. Romänii detineau proportii modeste Tn institutiile §tiintifice, Tn literaturä, arte §i §tiinte. Tntre functionarii de stat aveau, Tn 1910, pondere de 17,1%, maghiarii 69,5%,germanii 13,4%, Tn intelectualitatea juridicä romänii reprezentau 15,9%, maghiarii 74,9%, germanii 9, 2%. Tn intelectualitatea didacticä romänii reprezentau 36%,maghiarii 49%, germanii 15%, Tn cea ecleziasticä romänii formau 55%, maghiarii 26,2%, germanii 11,8% .Tn intelectualitatea medicalä romänii erau 7,99%, maghiarii 64,9%, germanii 27,1%, Tn cea cultural-artisticä romänii erau 5,2%, maghiarii 75,1%, germanii 18,9% .Pentru avocati, Tntr-un studiu de specialitate din 1916, urmärind mediul social de

39l_adislau Gyémánt, Mi§carea nationalä a romänilor din Transilvania intre 1790-1848, Ed. §tiintificä §i Enciclopedicä, 1986, p. 357.

40C. Sigmirean, op. cit., pp. 356-357.

41Viorel Faur.l. Fleisz, Studenti romäni Ia Academia de drept Oradea, Tn revista „Crisia," Oradea, XVII/1987, pp. 131, 180 §i 181, 172 ,176,161,. 132.

80