Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Florin Bengean: Deda – important centru cultural-spiritual-istoric al Văii Mureşului Superior
Marisia XXXVII protopop Tntre anii 1888-1937, deci 49 de ani2. Trebuie sä vedem activitatea lui fi in cadrul Academiei Teologice. Aici, la Institutul Teologic, serverte un singur an de studiu, 1880- 1881, trece apói in administrate ca protopop. Revine iar Tn timpurile de crizä, 1914-1916, dar numai ca suplinitor3 Meritä sä aruncäm о privire fi asupra Tnvätämäntului romänesc in comunei Deda. Aici, la Deda, din timpuri indepärtate a existat fcoalä nu numai pentru copiii din Deda ci fi pentru cei din satele din jur. Mentionäm numele cätorva dintre Tnvätätorii fi profesorii care au participat la ridicarea nivelului cultural al comunei Deda fi nu numai, intre care pe Tnvätätorul loan Borfianu. Acesta era originär din Dumbrava fi a activat ca Tnvätätor la Deda о bunä perioadä de timp. Precum am precizat, el a fost prezent Ia Marea Unire de la Alba lulia, in fruntea delegatiei din Deda. Mai tärziu, avea sä fie arestat se pare chiar pentru motivul cä a fost la Alba lulia. Mai mentionäm pe invätätorii: §tefan Pafcan, care era originär din Bistra Murefului; pe invätätorul Dorneanu; altul este Iosif Ghidiu. Un mare personaj care a activat aici la fcoala din Deda este Eftichie lonescu. Acesta a fost fi directorul fcolii. Sotia lui, Didina, era de asemenea cadru didactic la fcoala din Deda, iar dupä ce Eftichie lonescu nu a mai fost director, functia de conducere a fcolii a fost preluatä de sotia acestuia. A activat la fcoala din Deda sau mai bine-zis liceul din Deda de acum, un alt cuplu de dascáli, fi anume Murefan Vasile fi Eugenia. Aceftia au fost de о pregätire deosebitä fi au format multe generatii de oameni aici pe Valea Murefului Superior. Au locuit о bunä perioadä de timp chiar Tn incinta fcolii, fiind astfei foarte apropiati de copii. Profesorul Vasile Murefan a fost fi director al liceului iar lui i-a urmat la conducerea fcolii sotia sa, Eugenia, care era profesoarä de limba romänä. Astäzi, liceul din Deda poartä numele marelui cärturar fi, Tn acelafi timp, fiu al satului Deda, Vasile Netea. Liceul reprezintä fi azi centrul cultural al Väii Murefului Superior, aici studiind tineri atát din comuna Deda cát fi din localitätile ínvecinate, venind copii de la distante destul de mari. Trebuie sä facem о incursiune fi Tn viata spiritualä a romänilor din Deda fi а Bisericii lor, care le-а fost paväzä fi ocrotire de-а lungul istoriei atät de Tncercate. De la Tnceput, facem precizarea cä Deda a fost fi este pur ortodoxä fi romäneascä. Cu ajutorul lui Dumnezeu, s-а zidit Sfänta bisericä din comuna Deda, cu hramul „Pogorärea Sfäntului Duh" Tntre anii 1906-1907, sub pästorirea preotului paroh Leon Popescu. La terminarea constructiei, bisericä a fost sfintitä de mitropolitul loan Metianu de la Sibiu, Tmpreunä cu protopopul Galaction §agäu fi numerofi preoti invitati, Tn fata unei asistente numeroase de enoriafi. Din documentele pästrate reiese cä actuala bisericä din Deda a succedat unei alte biserici din lemn, dar Tn altä zonä a comunei, construitä Tn anul 1841, sub preotul paroh Teodor Matei, care pänä Tn 1922 a functionat Tmpreunä cu satui Bistra Muref, formänd о singurä parohie. Biserica existentä este constructie monumentalä cu aspect de catedralä, construitä Tn Stil bizantin Tn forrná de cruce, temelia fi peretii sunt din piaträ fi cärämidä, iar acoperiful este din tablä. ín decursui anilor, actuala bisericä a mai suportat renoväri exterioare Tn anii 1937 fi 1960. 2Nicolae Cornean, Monográfia eparhiei Caransebe§, Tiparul Tipografiei Diecezane, Caransebe§, 1940, p. 109. 3lbidem,p. 75. 51
