Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Nicolae Balint: 6 martie 1945-6 martie 1952. De la Siguranţa statului la Securitatea poporului. Aspecte privind transformarea şi preocupările instituţiei mureşene reflectate în documentele aflate în custodia Djman
Marisia XXXVII Pe mäsurä ce puterea comunistä s-а consolidat, activitatea Inspectoratului Regional de Securitate TTrgu Mure? devine tot mai complexa, mediile de interes tot mai diverse, iar recrutarea de informatori §i colaboratori din aceste medii, о probléma tot mai stringentä. Periodic se cereau situatii care sä reflecte activitatea fo?tilor conducätori locali ai fostelor partidé istorice, precum §i ai fostelor partidé maghiare (Partidul Crucilor cu sägeti, Partidul ReTnoirii Maghiare, Partidul Vietii Maghiare, Partidul Ardelean18. Un caz care a solicitat mai bine de un an de muncä ?i care a presupus actiuni de filaj, culegere de informatii, infiltrare de agenti §i documentare ín mai multe localitäti mure?ene, a fost cel reprezentat de arestarea unui grup anticomunist - grupul Grigorescu - Cengher- Cändea - Voinescu - care actiona Tn zona Deda-Vätava- Rästolita. in final, actiunea Sigurantei mure§ene - devenitä intre timp Securitate, in august 1948 - se va solda cu arestarea §i anchetarea a 100 de persoane, dintre care primii trei (Grigorescu, Cändea §i Voinescu - conducätorii mi?cärii) vor fi executati pe timpul reconstituirii, pe 29 decembrie 1948, la Rästolita, iar 20 dintre ceilalti 100 vor suferi diverse condamnäri19. De la jumätatea anului 1948 §i pänä spre jumätatea anului urmätor, in organigrama Sigurantei mure?ene - ca dealtfel in intreg aparatul central - se vor opera schimbäri radicale ca urmare a Tnfiintärii Directiei Generale a Securitätii Poporului (D.G.S.P.) ?i desfiintärii Sigurantei20. Intr-o primä fazä, fostele cadre ale Sigurantei sunt preluate Tn aparatul de Securitate care Tnsä se va „debarasa” destul de rapid de ace?tia, pe mäsurä ce-?i va selecta - potrivit unor criterii specifice - propriile cadre. Potrivit istoricului Gabriel Catalan, Tn februarie 1949, Tn D.G.S.P. erau angajate 3.553 de persoane, dintre care 83% erau romäni, 10% evrei, 6% maghiari §i 1% alte nationalitäti (dintre ace?tia, 64% proveneau din rändurile muncitorilor, 28% al functionarilor, 2% al intelectualilor, 4% al täranilor, 2% färä profesie)21. Cu tótul altfei stau Tnsä lucrurile Tn zona Mure?ului - pe raza de responsabiiitate a fostului Inspectorat al Politiei de Sigurantä -, zonä Tn care ponderea maghiarilor §i evreilor din aparatul de Securitate era foarte mare Tn aparatul de conducere local, mai ales dupä epurärile care vor avea loc pe parcursul anilor 1949-1952. Potrivit unei situatii interne de la Tnceputul anului 1948 realizatä de Serviciul de Sigurantä al judetului FOTO 5: Printre cei anchetati de §trul Mauriciu (Tn 1958), s-a aflat §i viitorul mitropolit Bartolomeu Anania (1921-2011) participarea directä a pädurarului Antal losif, stabilit (1948) la Sändominic/Ciuc - Fond citat, dosar 33/1948, ff. 366-367 §i f. 475. 18Fond citat, dosar 37/1950, ff. 27-88; dosar 45/1951, ff. 30, 37, 39; dosar 51/1951, f. 218. 19Am relatat pe larg acest caz Tn articolul „Cei ce au imbräcat cäma§a mortii” (II), apärut in publicatia on-line §i print „Curentul international’’ (difuzatä in SUA §i Canada), din 9 decembrie 2010 §i care articol, ulterior, a fost preluat de mai multe publicatii din tara. Articolul se bazeazä in principal de documentele din arhivele mure§ene, respectiv Fond citat, dosar 33/1948, ff. 222-223. 20D.G.P.S. a fost ínfiintatá prin De. Nr. 221/1948, publicat Tn M.O. nr. 200/30 august 1948. 21Catalan, G., §i Stänescu, M., „Din istoria Securitätii", Tn „Anuarul Institutului de istorie A.D.Xenopol”, nr. XLI, Editura Academiei Románé, la§i, 2004, f. 419. 311
