Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Prof. Virgiliu Z. Teodorescu: Bicentenarul naşterii lui Andrei Mureşanu
Marisia XXXVII §i autor moral al melodiei", mai afirmä Valér Rus de la Muzeul Mure§enilor din Bra§ov. Dr Vasile Oltean49, directorul Primei §coli Románe§ti din §cheii Bra§ovului, Tn urma noilor cercetári, a revenit asupra paternitátii melodiei imnului „De§teaptá-te, Románé!”, sustinänd cä autorul acesteia este categoric protopsaltul Gheorghe Ucenescu de la Biserica Sf. Nicolae din §cheii Bra§ovului. Un termen de sintezá referitor la rolul avut ín epoca vietii de cátre Andrei Mure§anu, dar §i pentru timpurile viitoare l-а formulát $erban Cioculescu50, care-l considera a fi un „educator national”. ínainte de a finaliza aceastá evocare readuc ín atentie cáteva din notatiile definitorii pentru Andrei Mure§anu formulate de el §i de cei care i-au fost profunzi admiratori: A) „Arta presupune §tiintä, ínsá §tiinta nu totdeauna arta.” (Andrei Mure§anu) „Arta §i §tiintele sunt ramurile uneia §i acelea§i tulpine, una umbreazá, nutre§te, coace sau aduce la maturitate pe cealaltá.” (Andrei Mure§anu). „Poezia a fost limba de comunicare íntre cei apásati §i ínfierati cu masca sclaviei.” (Andrei Mure§anu). B) „ínainte de gustare mä cuminec cu Poeziile lui Andrei Mure§anu, poezii care n-ar mai satisface nici cele mai modeste pretentiuni ale iubitorilor de artä moderna, dar care sunt, totu§i, de о superioarä noblete. Ele sunt ca päinea asprä din cuminecäturä, nu ca jimbla albä, moale §i finä din dejunul decadentilor. Mure§anu - „ómul frumos”, cäntat §i realizat de el, este un erou al umanitätii §i ar trebui introdus pe zeci de pagini ale Mineiului nostru national, in locul atätor sfinti fára aproape nici un sens”. (Onisifor Ghibu51) „Andrei Mure§anu a seris multe versuri, dar a fäcut о singurä poezie: De§teaptä-te, románé !“ (Titu Maiorescu52) 49Vasile OLTEAN (22 martié,1948,Deal, Alba - ). Studii universitäre de filologie §i doctorat in teologie cu activitate de muzeograf, profesor, membru fondator §i vicepre§edinte al „Despärtämäntului Cultural Astra Bra§ov, organizator §i director al Muzeului„Prima §coalä romäneascä din §cheii-Bra§ovului. Pentru imnul „De§teaptä-te Romane !”a publicat: Imnul National „De§teaptä-te Romane”, Editura Orientul Latin, Bra§ov, 1998; Imnul national De§teaptä-te Romane, (scurtistoric), Editura Salco, 2005). 50§erbanCIOCULESCU (7 septembrie 1902, Bucure§ti - 25 iunie 1988, Bucure§ti, cimitirulBellu), critic §i istoric literar de tinutä europeanä, format la §coala criticii franceze, carierä universitarä, director al Bibliotecii Academiei Romane, publicist, membru corespondent ales la 3 februarie 1965, §i titular al Academiei Romane Ia 1 martié 1974. 51 Onisifor GHIBU (31 mai 1883, Säli§te, azi jud. Sibiu - 31 octombrie 1972, Sibiu), studii Ia Sibiu, Bra§ov, teológia Ia Sibiu, istoria, filosofia §i pedagógia Ia Bucure§ti, Budapesta, Strassbourg, doctor ín filosofie la Jena 1909, carierä universitarä, publicist, implicat ín sustinerea Unirii Basarabiei cu Románia, secretar general la Instructie ín Consiliul Dirigent din Transilvania 1918-1920, calitate care l-а determinat ca ín prima §edintä a acestei institutii tranzitorii tinutä la 2 decembrie 1918 sä revendice a fi continuat actui Unirii §i prin revenirea uniatilor la religia ortodoxä. A fost membru activ al ASTRA, autor de studii §i lucrári de pedagogie, istoria invätämäntului §i culturii, membru corespondent ai Academiei Románé, ales la 5 iunie 1919. ín 1957 a fost condamnat de régimül oprimator pentru faptele sale de román (A.N. inv. 1835, 1079 u.a. (1883-1973); la A.N.-D.A.I.C., fond personal Onisifor Ghibu, inv. 1835, 1836 ).. 52Titu Liviu MAIORESCU (1840-1917), academician, avocat, critic literar, eseist, estetician, filosof, pedagog, politician §iscriitor román, prim-ministru al Romániei íntre 1912 §i 1914, 297
