Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Prof. Virgiliu Z. Teodorescu: Bicentenarul naşterii lui Andrei Mureşanu
Marisia XXXVII aveau sä fie sustinute la Universitatea din Budapesta. Cea de-а treia Tezä relevantä a apärut in 1988, autor fiind Ion Buza§i, aceasta purtänd titlul „Andrei Mure§anu. Monografie". Poezia a fost publicata cu titlul „Un räsunet“ Tn nr. 25 din 21 iunie 1848 al „Foii pentru minte, inimä §i literaturä”, dupá ce a trecut de cenzúra abatelui Kovács Antal. A ajuns sä fie publicatä dintr-o eroare. Abatele Kovács45 TI aprecia pe Andrei Mure§anu§i a crezut cä poemul este unul de dragoste §i nu I- a citit. Dupä aparitie abatele a recunoscut cä dacä ar fi §tiut ce contine poezia nu arfi avizat publicarea niciodatä. Mai multe Tnscrisuri TI crediteazä insä pe Andrei Mure§anu atät ca autor al versurilor, dar §i ca autor moral al melodiei. Tmprejurarile in care a fost scrisä celebra poezie sunt descrise de Susana, sotia lui Andrei Mure§anu. ín mai 1848 erau adunati la Bra§ov mai multifrunta§i ai romänilor, cum ar fi Nicolae Bälcescu, fratii Ion §i Dumitru Brätianu46, Gheorghe Magheru47, Cezar Bolliac, integrat ca tribün ín prefectura lui Balint din oastea comandatä de Avram lancu. Ulterior merge la Viena frecventänd Facultatea de drept pe car a terminat-o ín 1854, apói la Pesta luänd doctoratul, concomitent desfä§uränd activitatea de translator ín románe§te a legilor. La 1860 desfä§oarä activitate juridica la Alba lulia, ín 1861 este vice prefect al comitatului Turda ca la scurt timp, demisionánd devine om politic. Au fost momentele cänd a fäcut parte din delegatiile romänilor care au prezentat ímpáratului memorii referitoare la situatia romänilor din imperiul Austriac. La 1862 a reluat activitatea de avocat, axändu-se pe apärarea romänilor ín litigiile cu nuantá nationals. La 1863 a fost desemnat deputat ín Diéta de la Sibiu, apói ín cea de la Cluj. Prestigiul säu l-au situat íntre frunta§ii luptei pentru cauza nationalä, detinänd astfel calitatea de vice pre§edinte§i apói de pre§edinte la conferintele nationale. A coordonat redactarea textului Memorandumului dús la Viena. Instanta din Cluj la proces l-а condamnat la 2 ani ínchisoare de Stat din care la Seghedin a executat 1 an §i 2 luni, fiind ín corpore cu tot lotul de memorandi§ti gratiati. Ura maghiarimii la adresa sa s-а manifestat §i prin modul cum i-a fost vandalizatä gospodäria de la Turda, determinändu-l ca dupä eliberare sä träiascä la Sibiu. Pre§edinte al P.N.R. 45Abatele AntalKOVACS ( - 1857, Bra§ov ), pregätire teologicä cu multiple misiuni incredintate de cätre ierarhii Bisericii Romano - Catolice remarcändu-se prin perseverenta militantä, intransigent la ínfiintarea liceului latino - german din Bistrita a fost numit director avänd ca probléma prioritarä organizarea acestei §coli. A condus aceasta institute pänä cänd a intervenit decesul säu ín 1857. A índeplinit §i misiunea de a asigura aplicarea cenzurii in concordant cu linia directoare elaborata la Viena (Valér Rus, Confesionalism §i culturä la lacob Mure§ianu (1812-1887), in: revista „Cumidava”, Bra§ov, p. 65-68). loan /Ion/ C. BRÄTIANU (20 iunie 1821, Pite§ti - 4 mai 1891, decedat §i inmormäntat la Florica - §tefäne§ti, jud. Arge§), studii militare §i politehnice la Paris, membru fondator, la 27 noiembrie 1847, a Asociatiei Insocierea Lazarianä, militant pentru declan§area revolutiei reformatoare preconizatä pentru schimbärile necesare ín tárile románé. Membru al Guvernului Provizoriu, propagandist, §ef al Politiei Capitalei, ulterior, militant pentru realizarea Unirii Principatelor §i a Independentei de Stat, ministru, prim-ministru, §ef al P.N.L., publicist. A fost ales membru de onoare al Academiei Románé la 19 martié 1885. Crezul vietii care l-а mobilizat a fost formulát: „Faceti-vä datoria, nu vä gänditi la räsplatä. Fapta bunä ca §i adevärul sfär§esc totdeauna pentru a birui.’Ton C. Brätianu. Dumitru C. BRÄTIANU (1817, Pite§ti, jud. Arge§ - iunie 1892, Bucure§ti, cimitirul Bellu, figura 37, locul 15). La 27 noiembrie 1847 a fost unul din fondatorii Asociatiei Insocierea Lazarianä. Afländu-se la studii la Facultatea de Drept din Paris a participat la evenimentele declan§ate ín februarie 1848, revenind grabnic ín tará s-а integrat ín actiunile care au condus la declan§area revolutiei in Tara Romäneascä, ín exil fiind preocupat de a face cunoscute aspiratiile poporului román a actionat pentru publicarea in presa europeanä a unor articole scrise de el /folosind pseudonimul Regnault/, de alti romäni sau filo romäni care sä prezinte trecutul, stärile existente §i aspiratiile, tendintele acestui neam. La revenire s-а integrat in opera de realizare a Unirii. Ca om politic a desfä§urat о bogatä activitate diplomaticä, ministru, pre§edinte de Consiliu, deputat, senator, conducätor al P.N.L dupä decesul fratelui säu. Cäsätorit cu Eugenia, näscutä Cealäc 295
