Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Prof. Virgiliu Z. Teodorescu: Bicentenarul naşterii lui Andrei Mureşanu
Marisia XXXVII viitorului bard ardelean §i a influentat in mod vizibil ulterioara sa creatie poetica. Astfel poezia sa devine treptat din ce ín ce mai combativä, mai legatä de främäntärile sociale ale poporului. Ora§ul de la poalele Tämpei §i a celorlalte Tnältimi care-l incadrau a constituit о importantä treaptä in formarea lui Andrei Mure§anu. Aici este profesor §i gazetar §i se remarcä prin traducerea cärtii „Icoana cre§terii rele ?ndeosebi'§\ nu in ultimul ränd un iubitor al naturii. Debutul il face cu poezia Fetita §i päsärica. Semneazä uneori cu pseudonime22 ca: Sereteanu; Urziceanu, dar mai ales Eremitul din Carpati. Publica §i traduced, prelucräri §i adoptäri dupä autorii intälniti in revistele sträine. Tn 1842 Andrei Mure§anu s-а cäsätorit cu Susana Greceanu, fata preotului ortodox din §cheii Bra§ovului, bunul prieten George Barit fiindu-le na§23. In „Foaie pentru minte, inimä §i /iteratura” i se publica In iulie 1843 poezia Glasul unui román, lar in iunie1844 in acela§i periodic i se publica articolul Cäteva reflexii asupra poeziei noastre, urmat, in noiembrie, de Duplicä (Asupra poeziei), formuländ unele dintre primele contributii de teorie literarä ce-l definesc ca un valoros precursor al analizei operei literare. In acela§i periodic i se publica in 1845 poeziile О privire peste lume §i Un suspin, precum §i articolul Proprietate (avere, mo§ie). l-au fost benefice momentele evadärilor, in aerul anotimpurilor atät in zona ambientalä a Bra§ovului cät §i in imprejurimi, in Tara Bärsei24. Astfel Andrei Mure§anu are prilejul de a cunoa§te pe cei mai importanti oameni de culturä din Valahia §i Moldova: Ion Heliade Rädulescu; Grigore Alexandrescu; Gheorghe Sion25, fratii Gole§ti26, Dimitrie Bolintineanu; Cézár Bolliac; Vasile Alecsandri, care veneau vara la bäile de la Välcele. 22 Mihail Straje, Dictionar de pseudonime, alonime, anagrame, asteronime, criptonime ale scriitorilor §i publici§tilor romäni, Editura Minerva, Bucure§ti, 1973, 812 p. la p. 465. 23 Ion Buza§i, George Barit, biográful congenerilor säi, Tn: „Mozaicul”, Craiova, serie nouä, anul XIV, nr. 6, 2013. Referintä la informatiile publicatein 1879, in „Observatorul” de cätre Georg Barit precizänd cä ziua de na§tere a lui Andrei Mure§a nu este 19 noiembrie. 24 Tara Bärsei cuprinde teritoriul intra carpatic delimitat la est §i sud de pantele muntilor iar la vest de sinuosul traseu al räului Olt incadrat la rändul säu de alte formatiuni montane mai joase in drumul säu cätre emisarul Dunärea. Acest spatiu geografic este cunoscut §i cu definirile: Depresiunea Curburii CarpaticesauDepresiunea Bra§ovului, fiind о apreciatä regiune istoricä §i etnograficä din sud-estulTransilvaniei, cu ora§ul Bra§ovcea mai importantä localitate din punct de vedere economic, uman, cultural. 25 Gheorghe SION (18 mai 1822, Mamornita, jud. Dorohoi, azi Ucraina - 1 octombrie 1892, Bucure§ti, cimitirul Bellu, figura 26, locul 29). Studii Tn tarä, partial la „Sf. Sava”, apói audiind cursuri la Academia Mihäileanä, angajändu-se la 18 ani copist in cancelariile judecätore§ti, insä desfä§uränd activitate politicä potrivnicä regimului a fost indepärtat, determinändu-l sä se ocupe de administrarea mo§iei pärinte§ti. A participat la revolutia de la 1848 din Moldova. A fost arestat, a träit in exil pänä la venirea la trón a domnului Grigore Ghica. A trecut in Tara Romäneascä editänd „Revista Carpatilor” (1859-1862). Poet, prozator, dramaturg, memorialist, traducätor, publicist, colectionar, donator. A fost ales membru al Academiei Románé in primul lot la 16/28 septembrie 1868. A rostit discursui de receptie la 6/18 septembrie 1870 vorbind despre cärturarul Alexandru Donici. Viata §i operele sale. Ulterior a fost unul din donatorii cätre aceastä institute de §tiintä §i culturä. N.B. ! pentru na§tere variantele: 22 mai 1822, Här§ova§i 22 mai 1822, Mamornita. Pentru deces: 1 octombrie/decembrie 1892, Bucure§ti. 26Fratii Gole§ti referintä la cei patru fii a ilui DinicuGolescu: §tefan,Nicolae,Alexandru-Albu §i Radu, fiecare cu participäri §i contributii majore in viata neamului romänesc al secolului al XIX- lea. §tefan Golescu revolutionär de la 1848, a fost membru al Guvernului Provizoriu §i de douä 287
