Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Milandolina-Beatrice Dobozi: Documente de arhivă despre un monument al Ostaşului Român la Tărgu-Mureş
lstorie personalitäti de prim rang.46 Directorul Liceului „AI. Papiu Marian” a fost Tnsärcinat sä ia mäsurile necesare pentru „defilarea §coalelor secundare”.47 ín 28 noiembrie au fost lansate invitatiile tipärite de „Primäria ora§ului municipal Tärgu-Mure§” cätre invitatii la dinéül organizat Tn Sala de oglinzi a „Palatului Cultural...dupä Receptie”48 ín aceea§i zi de 2 decembrie. ín 30 noiembrie, prefectul ora§ului, V. Maior, primarul dr. E. A. Dandea §i comandantul diviziei 20 Tárgu-Mure§, generálul Constantin §erbescu §i-au pus semnátura pe un apel cätre cetäteni, prin care Ti informau despre evenimentele ce urmau sä aibä loc ín ora§, dándu-le instructiuni legate de comportamentul a§teptat de la ei.49 Ziua a ínceput cu Te-Deum tinut ín toate bisericile din ora§, indiferent de confesiune, personalitäti de prim rang apartinänd acelor culte luänd la cuno§tintä, prin semnäturä, de obligatia de a participa la ceremoniile religioase respective.50 Prin grija functionarilor Primäriei, mai precis a secretarului dr. Pántea, festivitatea a fost imortalizatä fotografic. Au ajuns astfel la női 3 fotografii ín care pot fi admirate multimea de participanti, solemnitatea deosebitä a momentului §i personalitätile prezente, inclusiv generálul Gherescu, cel care condusese, ín 1918, trupele románé la intrarea ín ora§ul nostru. Se mai remarcä prezenta subsecretarului de stat, Gh. Tätäräscu, a episcopului Nicolae Ivan, a primarului Dandea §i a pre§edintelui Comitetului pentru ridicarea statuii, generálul $erbescu §i, nu ín ultimul ränd, a sculptorului Schmidt.51 De§i nu are legäturä directä cu povestea monumentului nostru, documentul pe care íl prezentäm meritá atentie, pentru cá §i el dá másura mándriei ínainta§ilor no§tri de a fi contemporani cu erői adevärati. Este vorba de aceea§i §edintá a Consiliului ora§ului din 4 septembrie 1923. Primarul a propus §i cei prezenti au hotärät ca ín hóiul primäriei (actualul sediu al Institutiei Prefectului) sä fie instalatä о placä memorialä care sä aniverseze cinci ani de la intrarea armatei románé ín Ardeal. La executarea lucrärii se angaja sculptorul local Brassay, pentru suma de 5.000 lei.52 Textul final de pe aceastä placä poate fi considerat о paginä din istoria ora§ului nostru. íntre altele, au fost inscrise urmätoarele: „A§ezatu-s-a aceastä placä comemorativä...in amintirea ímplinirei a cinci ani..., cänd a intrat ín Tg. Mure§ cel dintái deta§ament din glorioasa armatä romänä sub comanda colonelului Gherescu Anton cu regimentül Räzboieni No. 15, Bateria 1 din Regimentül 4 Artilerie §i Escadronul 1 din Regimentül 6 Ro§iori”.53 Monumentul „Soldatul Román” a rámas la locul lui numai páná la ínceputul lui septembrie 1940, cánd, potrivit lui Virgiliu Z. Teodorescu, a fost 46lbidem, f. 79; íntre acestea s-а numärat prefectul ora§ului, generálul §erbescu, prefectul politiei, directorii de §coli, procurorul general, protopopul §tefan Russu etc. 47lbidem, f. 75. 48lbidem, f. 275. 49lbidem, f. 216; textul integral transeris poate fi lecturat ín anexe, formatul documentului nu a permis reproducerea sa digitalä. “ibidem, f. 73; sunt enumerate bisericile ortodoxa, greco-catolicä, romano-catolicä franciscanä, minoritä, evanghelicä-lutheranä, evanghelicä-reformatä, romano-catolicä plébánia, izraelita ortodoxé, izraelita status-quo §i unitarä. 51lbidem, f. 298-300. 52A.N. Mure§, fond „Primäria Tärgu-Mure§ - Protocoale §i registre Magistrat”, nr. 236, f. 75-75v. 53A.N. Mure§, fond „Primäria Tg. M. Acte culturale”, dos. 7, f. 238 228
