Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Olimpiu Manuel Glodarenco: Acţiunile navale desfăşurate pe timpul Războiului de Independenţă American
Istorie fost un exemplu frapant despre lipsa de interes a ofiterilor din marina britanicá asupra teoriei propriei profesiuni, Tn conditiile ín care aceea persoaná nu mai scrisese niciodatá nimic despre acest subiect. Acél civil, färä educatie §i fára experientä militarä, a fácut о analizä a “Instructiunilor de luptä”, ajungänd la concluzia cä baza tacticii navale exprimatä Tn acele instructiuni era, Tn Tntregime, eronatä, deoarece nu se puteau executa bätälii decisive decät prin concentrarea unor forte superioare fatä de adversar. Ne putem u§or imagina batjocura care s-а abätut asupra acelei persoane, care pretindea sä dea lectii amiralilor, dar nu au existat niciun fei de mijloace de demontare a rationamentelor sale. BineTnteles cä precizia matematicä a victoriilor pe care le prezenta in lucrarea sa depindea de pasivitatea inamicului pe timpul executärii atacului dar, Tn fond, Clerk avea dreptate. Istoria celor о sutä de ani care trecuserä demonstrase eroarea dispozitivului de luptä ín linie de §ir, in care avangarda, centrul §i ariergarda angajau elementele corespunzätoare ale inamicului. Victoriile decisive nu se putuserä obtine decät in urma unei lupte de la distantä micä, cu concentrarea fortelor12. ín perioada räzboiului de independent american, Antilele reprezentau о regiune contestatä, in care interesele Marii Britanii se intersectau cu cele ale inamicilor säi, Franta, Spania §i Olanda. Zona avea о mare important pentru comertul maritim; de fapt, un sfert din comertul maritim englez venea din Antiié. Pe de altä parte, insulele contineau baze navale impotriva coastelor americane pentru una sau alta dintre párti, de aceea au reprezentat principalul teatru de operatiuni navale. Obiectivul lui Rodney era acéla de a trece definitiv arhipelagul in subordinea britanicä, protejänd comertul §i posesiunile Marii Britanii §i capturänd о cät mai mare parte din posesiunile §i comertul inamicilor13. Imediat dupä numirea sa, in primävara anului 1780, a inceput sä il caute pe Guichen. Acesta a avut putine actiuni, pierzänd ocazia de a captura un convoi britanic, §i о altä ocazie de a impiedica jonctiunea flotei lui Rodney cu о escadrä condusä de amiralul Hyde Parker pe care о a§tepta. Odatä aceastä jonctiune realizatä, totalul fortelor britanice se ridica la 20 de nave de luptä, cärora li se opuneau 22 de nave franceze cu care Guichen ar fi putut sä declan§eze confruntarea. Dimpotrivä, urmänd strategia francezä a epocii, amiralul francez a rämas la ancorä La Fort Royal din Martinica, a§teptänd ca plecarea britanicilor sä ii ofere ocazia cuceririi unei insule färä a se lupta14. Rodney l-а descoperit repede §i a inceput supravegherea inträrii in Port Royal cu ajutorul fregatelor. Cänd, pe 15 aprilie, Guichen a ie§it din port pentru a-§i convoia trupele, lui Rodney nu i-a luat mult timp sä treacä la urmärire. Dupä douä zile, pe 17, cele douä flöte se aflau in contact vizual. La inceputul diminetii, amiralul englez §i-a fäcut cunoscute intentiile prin semnalul Atacati ariergarda inamicä!, deoarece Guichen avea о linie prea extinsä, cu о largä bre§ä intre centru §i ariergardä. Guichen a sesizat pericolul, a intors §i a inchis aceea bre§ä, apói a reluat navigatia spre nord, astfei cä cele douä flöte s-au aflat pe drumuri paraleie, in afara razei de actiune a artileriei. La patru ore dupä primul säu semnal, in jurul orei 11.00, Rodney a transmis un nou 12William Oliver Stevens, Allan Westcott, op. с/f., p. 216. 13 Thomas Fleming, op. с/f., p. 83. 14William Oliver Stevens, Allan Westcott, op. с/f., p. 217. 20
