Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Milandolina-Beatrice Dobozi: Documente de arhivă despre un monument al Ostaşului Român la Tărgu-Mureş
Istorie Mure§ (700 lei)26, Directia Regionalä Cluj a Regiei Monopolului de Stat (2235 lei)27. Cea mai mare sumä donatä (pentru care s-а pästrat dovada documentarä) a fost de 10.000 lei, actul de binefacere apartinänd Bäncii Marmorosch.28 Mai amintim in context §i anuntul fäcut de Reuniunea Meseria§ilor Romäni din Tärgu-Mure§, potrivit cäruia doneazä pentru viitorul monument 1% din suma totálé obtinutá prin lucräri primite de la Stat §i privat.29 Actiunea nu a fost lipsitä de evenimente mai putin pläcute. Prim-comisarul Francisc Schuller, aflat ín deplasare la Sovata, a pierdut lista cu donatiile primite, dar a prédát cei 1315 lei strandi pe parcursul traseului.30 ín strángerea de fonduri s-au implicat §i membrii cercului studentesc „Cámpia §i Mure§ul superior”. Ace§tia preconizau organizarea unui festival la palatul cultural din Tárgu-Mure§, avánd ca invitati arti§ti de la Opera románé din Cluj. Ziua festivalului era stabilitá pentru 28 mai, ceréndu-se aprobare de la prefectul politiei.31 Existá о üsté a biletelor vándute din care rezultá un cá§tig net de 12.572 lei. Lista nu contine actiunea pentru care au fost destinate biletele §i nici data, dar presupunem cá este vorba de actiunea culturalá amintitá.32 Toamna anului 1923 a venit insotitá de intensificarea activitátilor legate de monument. Comitetul pentru ridicarea monumentului, íntrunit ín §edintá ín 5 septembrie, a decis ca „Soldatul Román” sá fie ínáltat íncá ín lunile octombrie §i noiembrie pentru ca ín 2 decembrie sá aibá loc inaugurarea, „cu ocasiunea aniversárei al 5-lea an de la intrarea armatei románé ín Tárgu-Mure§”.33 Acest text contrazice asertiunea lui Virgiliu Z. Teodorescu: „De§i lucrarea fusese adusá §i montaté, din varii motivatii se íntárzia dezvelirea, situatie care a provocat prompta reactie a opiniei publice romäne§ti, revendicändu-se operative organizare a solemnitátii."34 Nu cunoa§tem sursa acestei informatii, insä, cu certitudine, documentele accesate de női nu о confirmé. Comitetul fécea apel ca sumele colectate sé-i fie virate „urgent” de colectori, impreuná cu Apelul primit §i listele de subscriptie. Adresa Comitetului purta semnätura pre§edintelui säu, gen. C. §erbescu, comandantul Diviziei XX.35 Primarul Dandea s-а aflat ín corespondentá cu cél ales a realiza statuia - sculptorul bucure§tean loan Schimdt.36 О scrisoare a acestuia, datatá 14 septembrie 1923, comunica oferta sa: ináltimea statuii de 2,30 m., dimensiunea 26lbidem, f. 189. 27lbidem, f. 193. 28lbidem, f. 230. 29lbidem, f. 212. 30lbidem, f. 272. 31A.N. Mure§, fond „Primaria Tg. M. Acte culturale”, dós. 7, f. 214. 32lbidem, f. 292 33lbidem, f. 266. 34Virgiliu Z. Teodorescu, Monumentele de for public din centrele ora§elor. Studiu de caz: creatiile sculptorului loan Schmidt-Faur (www.monumentul.ro/pdfs/Virgiliu%20Teodorescu.pdf accesat 02.10.2016 ), p. 467. 35A.N. Mure§,fond „Primária Tg-M. Acte culturale”, dós.7, f. 266. 36De origine cehä, näscut ín ora§ul Znain, ín 1883. A fost cunoscut sub numele íntreg de Johann(lon) Schmidt-Faur, fiind profesor, pe ránd la Tg-Jiu, apói la Bucure§ti. ín Tárgu-Mure§ a ridicat cél putin trei monumente: „Soldatul Román”, „Lupoaica” §i bustul lui Al. Papiu-llarian, existentä §i astázi ín fata prestigiosului colegiu; cf. Idem, v. §i http://www.florijianu.ddt.ro/ index.php/scluptori-celebri/lon-Schmidt-Faur-1883—1934 accesat 02.10.2016. 226
