Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Iulian Stelian Boţoghină: Cronica faptelor Misiunii militare romăne pentru repatrierea prizonierilor din Regatul Sârbo-Croato-Sloven
Istorie 6) KriegsgefangenenArbeiter-Batallion A §i В de M.E.D. 7, cu re§edinta la Veles, in Macedonia, mutat apói la Nis, Tn Serbia, cu un efectiv de 2.000 prizonieri. Aceste formatiunii de muncä, asupra cärora germanii au urmärit sä pästreze deplin secret, au avut cele mai mari pierderi, deoarece prizonierii au fost Tntrebuintati la cele mai oribile munci, pe linia frontului, lipsiti de hranä §i echipament, astfei cä au pierit de epuizare. insä, Tn documentele Tntocmite, germanii au trecutTn mod stereotip „allgemeineErschöpfung”. De la 1 ianuarie 1917 pänä la Tnceputul lunii aprilie 1917 s-au Tnregistrat nu mai putin de 250 de decese numai Tntr-un singur deta§ament, anume Kriegsgefangenen Arbeiter-Batallion А, о dovadä Tn plus asupra mortalitätii excesive din aceste batalioane19. Cu aceste informatii, autoritäre de la Bucure§ti sperau sä Tnlesneascä Tn mod esential investigative ofiterilor romäni din lugoslavia, fiind о dovadä а vointei „inebranlabilä” de a se lämuri Tn mod precis soarta §i a ultimului osta§ román care a avut nenorocirea de a cädea Tn mäna inamicului20. intr-un raport datat 3 ianuarie 1920 (st. n.) adresat Serviciului Personal din Ministerul Apärärii Nationale, locotenentul Gheorghe Rädulescu a prezentat activitatea depusä de cätre Misiunea militarä romänä pentru repatrierea prizonierilor din lugoslavia. Misiune care a sosit la Belgrad ca urmare a telegraméi urgente expediate de cätre Constantin Langa-Rä§canu, ministrul Romäniei Tn capitala statului vecin, prin care trägea un semnal de alarmé cum cä prizonierii romäni din Jugo-Slavia erau maltratati21. §eful Misiunii a fost maiorul Mihail Racovitä. Dupä putin timp, celor doi li sa aläturat §i cäpitanul Petre Cältun. Imediat ce Misiunea a ajuns la Belgrad, maiorul Racovitä a initiat discutii cu autoritätile competente, care au declarat cä Tn Serbia nu mai exista prizonieri romäni, deoarece toti fuseserä repatriati chiar de cätre guvernul särb Tncä de la Tntoarcerea Tn patrie. Räspunsul nu a multumit a§teptärile ofiterilor romäni, a§a cä au intrat Tn contact cu toate misiunile militare sträine din Belgrad, de la care au cäpätat informatii Tndeajuns de precise, mai cu seamä de la misiunea greacä §i cea italianä. Plecänd de la informatiile primite, pe proprie räspundere, deoarece guvernul särb refuza Tn mod formal sä le acorde autorizatii Tn acest sens, ofiterii romäni s-au pornit sä viziteze lagärele de concentrare ale prizonierilor romäni. Vizitänd lagärele de la Semedria*, Volos**, Nis*** §i Clskíűb****, ofiterii romäni aveau sä se convingä de faptul cä acolo Tncä se mai gäseau prizonieri romäni, ce-i dreptTn numär mic. Aceastä situatie i-a permis pe maiorului Racovitä sä facä о Tntämpinare cätre autoritätile särbe, care Tn urma tratativelor s-au arätat dispuse sä adune toti prizonierii la Zemun de unde sä-i predea pentru repatriere. Concomitent, pentru a gäsi §i prizonierii Tmprä§tiati de soartä pe Tntinsul tärii §i astfei rätäciti prin lugoslavia, ofiterii romäni au plätit un anunt, publicat timp de zece zile Tn cele mai mari patru ziare, Tn care T§i fäcea cunoscutä prezenta la Belgrad §i misiunea de a repatria pe toti cetätenii Romäniei Mari, fo§ti prizonieri. 19 Ibidem. 20Ibidem, f. 158v. 21 Ibidem, f. 53. 218
