Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Ionela Simona Mircea: Martha Bibescu, Izvor, ţara sălciilor. Redescoperirea unui destin în slujba Romăniei
Marisia XXXVII crema lumii politice, artistice §i mondéné a momentului, altfel spus, о viatä fascinantä care insemna baluri, ceaiuri, receptii, reuniuni1. Cälätoriile la Paris, Londra, Madrid, Viena, Roma, Cairo, Ispahan, Constantinopol, Stockholm, Moscova, chiar §i dincolo de Óceánul Pacific, i-au oferit oportunitatea de a vedea locuri uluitoare, de a cunoa§te oamenii, istoria, traditiile acestor locuri. Prima cälätorie pe care о face in sträinätate cu sotul ei, George Valentin Bibescu, care primise о misiune diplomaticä in Persia2, Tnsotiti fiind §i de cätiva prieteni, a Tnsemnat pentru Martha träri §i amintiri de neuitat care au luat forma unui voluminös caiet de impresii. Cuno§tinta ре care о face la Paris, dupä aceastä cälätorie, cu Maurice Barrés, supranumit Ispititorul, i-a adus provocarea de a serié о carte folosind propriul jurnal, provocare ре care о §i onoreazä. A§a prinde contur prima carte semnatä de Martha Bibescu, Les Hűit Paradis (Cele opt paradisuri), apreciatä de Proust §i premiatä destul de repede de la aparitie (in 1908) de Academia francezä, carte care о anuntä pe marea scriitoare. Contele Robert de Montesquieu, mare iubitor §i colectionar de artä §i dandy al Parisului, admirativ §i ironic deopotrivä, va face publicä lumii bune pariziene cea de-а doua fatetä a personalitätii printesei Bibescu, aceea de scriitoare, aspect greu de inteles intr-o societate dominatä de bogätie, snobism §i frivolitate. „Presiunea pe care a infruntato, obligatiile pe care le-а nesocotit [...] cu atät mai drastice cu cät, la respectarea lor, veghea un mediu ambiant de esentä aproape exclusiv aristocraticä”3 nu au fäcut decät sä о ajute sä se descopere, sä inteleagä ce i§i dore§te, care-i este menirea, sä lupte pentru a-§i implini §i visurile §i destinul. Destul de repede, avänd in vedere pozitia familiei §i a anturajului acesteia, Martha Bibescu §i-a afirmat §i optiunile politice. Incä inainte de 1914 a sustinut intrarea in räzboi a Romäniei aläturi de Franta §i Anglia. ín plin räzboi, in conditiile in care guvernul román luase calea exilului reträgändu-se la la§i, insotit de suverani §i de lumea bunä a capitalei, Martha Bibescu rämäne in Bucure§ti §i, bucurändu-se de sprijinul §i admiratia mo§tenitorului tronului Germaniei, kronprintul Frederic Wilhelm de Hohenzollern, pe cheltuialä proprie, din octombrie 1916 pänä in mai 1918, organizeazä §i intretine aici un spital pentru räniti. Mai mult, adunä informatii cu privire la situatia de pe teatrele de operatiuni militare, date pe care le trimite guvernului román aflat la la§i. ín acest mod, printesa Bibescu i§i mentine pozitia §i i§i asurna un rol important in combaterea simpatiilor pro-germane. Aceastä pozitie, de partea Frantei §i a Marii Britanii, §i-o pästreazä §i in timpul celui de-al doilea räzboi mondial fiind о oponentä categoricä a mi§cärii legionare din spatiul románesc §i a ascensiunii Germaniei lui Hitlerin Europa4. ín perioada interbelicä, pänä in momentul päräsirii Romäniei, in septembrie 19455, palatele de la Posada §i Mogo§oaia au fost transformate de Martha Bibescu in locuri de íntálnire a spiritelor luminate ale epocii, scriitori, artifti, muzicieni care, in acest fei, au devenit §i prieteni ai románilor §i ai Romániei6. Aid au fost invitati deseori §i diplomád statelor europene aflati in misiune la Bucure§ti, printesa 1ldem, p. 8. 2Cälätoria о face in 1905, cu un automobil Mercedes de 20 HP, proprietate a sotului ei. 3Martha Bibescu, Jurnal politic (ianuarie 1939-ianuarie 1941), Bucure§ti, 1979, p. 10. 4Statutul pe care l-а avut a adus-o pe Martha Bibescu Tn contact §i cu unii dintre liderii Germaniei lui Hitler. Atitudinea ei a fost färä echivoc, impotriva Germaniei cotropitoare. 5 Ghislain de Diesbach, Printesa Bibescu, ultima orhidee, Bucure§ti, 1998, p. 777. 6Cu ajutorul arhitectului G. M. Cantacuzino, dar §i al unor specialifti adu§i din Italia, Martha Bibescu a dat viatä palatelor de la Mogo§oaia §i Posada, vechi mine domne§ti, transformändu-le in centre ale creativitätii §i chiar ale rezistentei románilor in fata opresiunii de orice fei prin culturä de calitate. 155
