Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Mădălina Elisabeta Constantin: Identitate romănească şi europeană în contextul Cruciadelor vechi şi noi
Marisia XXXVII nu se cunosc (au fost transcrise mult mai tärziu), insä a rämas emblematicä deviza: “Deux le volt”. Acest aspect de conformitate cu vointa divinä, cäruia i s-au adäugat indulgenta plenarä (iertarea completa §i lipsitä de altnträ penitentä a päcatelor), Tntr-un context pronuntat eshatologic §i cu lerusalimul pämäntesc ca simbol central deosebit de sensibil §i dureros, vor angaja Tn cruciade inclusiv populatia de ränd, nu doar cavalerii §i persoanele desemnate de ace§tia (cavalerii erau indemnati sä ii recruteze pe aceia care doreau sä i§i punä energia räzboinicä - adesea antisocialä - in slujba unui “scop sfänt”). Caracterul de masä este pronuntat mai cu seamä in prima dintre cruciade, in a§a-numita “Cruciadä a säracilor”, in care un rol semnificativ revine predicilor lui Petru Eremitul. Alte motive ale participärii populare la cruciade includ obligatiile feudale, dorinta de beneficii economice4/politice. Cruciada I: 1096 - 1099: cruciada säracilor debuteazä din Köln, traversänd Germania, Ungaria, Bulgaria, iar la 1 august inträ in Constantinopol, unde, Tn ciuda avertismentelor Tmpäratului bizantin, insistä sä fie trecuti dincolo de Bosfor5, unde vor inregistra о infrängere zdrobitoare in fata turcilor. ín paralel, cruciatii nobili, aliati cu bizantinii, cä§tigä cetätile Niceea, Dorylaeum, Antiohia, §i pun bazele unor state latiné: comitatui de Edessa (care a rezistat in aceastá forrná 46 de ani), respectiv ale principatui Antiohia, care se va mentine pänä in 1268. Au intrat in stäpänirea cruciatilor Caesareea, Ascalon, Arsuf, Ramla, Acra, Beirut, Haifa, Laodiceea, Tripoli, Tyr. ín contextui creärii Regatului (latin) al lerusalimului, Tancred de Sicilia nu se sfiise sä jefuiascä aurul §i pietrele pretioase din insä§i biserica Sfäntului Mormänt, restituite se pare, iar jefuitorii obligati sä facä penitentä, dupä cum afläm de la Foucher de Chartres. Cruciada 11:1147-1149: condusä de cätre papa Eugeniu al ll-lea §i Bemard din Clairvaux, cu participarea regelui Ludovic al Vll-lea al Frantei §i a Tmpäratului german Conrad al IV-lea. ínregistreaza infrängeri in Asia Micä §i pierd bätälia pentru Damasc. Cruciada III: 1189-1192. A fost condusä de impäratul Imperiului German, Frederick I Barbarossa, regele Filip al ll-lea al Frantei §i regele Richard I Inimä de Leu al Angiiéi, acesta din urmä fiind cel care a ajuns in Orientul unificat de Saladin, sultanul Egiptului, sub steagul musulman, cu identitate unicä, orientatä inspre räzboiul sfänt contra cre§tinilor. Saladin reu§ise, prin victoria de la Hattin din 1187, sä ingenuncheze Regatul cre§tin al lerusalimului. Cruciada a lll-a s-а incheiat cu un armistitiu intre el §i Richard al Angiiéi, care prevedea liberul acces la lerusalim pentru peleri. Cruciada IV: 1201-1204; s-а finalizat in 1204 cu jefuirea §i cucerirea Constantinopolului de cätre cruciati (brusc neinteresati de excomunicarea lor de cätre papa Inocentiu al lll-lea), respectiv cu constituirea Imperiului Latin (Imperium Romániáé, 1204-1261). La 16 mai 1204 era incoronat Tn locul impäratilor ortodoc§i Balduin I (romano-catolic, fost conte de Flandra), urmat apói de Henric I. Alte regate latiné s-au 4 S-au cä§tigat sume enorme inclusiv din räscumpäräri, musulmanii bogati luati ca robi fiind eliberati in schimbul unor sume considerabile, dar §i reciproca a fost valabilä. 5„Dupä traversare, ei n-au incetat sä sävär§eascä felurite fapte uräte, punänd foc §i pustiind bisericile” (Anonim, Faptele francilor §i ale altor ierusalimiti). (https://ro . wikipedia. org/wiki/Alexie_l_Comnenul). 11
