Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Răzvan Mihai Neagu: Consideraţii pe marginea vieţii şi activităţii lui Basiliu Podoabă, directorul Băncii "Economul" din Cluj
Istorie care au fondat orfelinatul din Blaj67, iar ulterior a donat pentru acesta suma de 60 de coroane68. Dupä Tncheierea conflagratiei mondiale, Basiliu Podoabá a fost recuperat de Biserica greco-catolicä §i numit protopop de Teaca, instalat la 1 iunie 1919 de loan Hossu, protopop de Mila§ul Mare, tatái episcopului luliu Hossu69. Nu a stat prea mult ín noul oficiu, deoarece ín 1923 a fost numit paroh de Valea Lungä/Hususäu §i protopop al tractului Biia (jud. Tárnává Micä, azi jud. Alba)70, in aceastä calitate el a fost printre fondatorii Editurii Sfänta Unire din Blaj (1924). Cu toate acestea, se pare cä oficiul protopopesc a fost о sarcinä prea mare pentru Basiliu Podoabá, care a cerut in 1929 ordinariatului arhidiecezan din Blaj sä-l absolve71. In anui 1931 ziarul Unirea anunta ca protopopul Basiliu Podoabá a fost trecut ín deficientä72. In §ematismul greco-catolic pe anui 1932, Basiliu Podoabá apare mentionat ca protopop districtual deficient, fost protopop al districtului Bii, Alba lulia73. Cei mai probabil aceastä mentiune are legäturä cu degradarea stárii de sánátate a clericului datoratä värstei inaintate (in 1932 avea 80 de ani). §ematismul greco-catolic pe anui 1937 nu-l mai mentioneazä in nici-o calitate, semn cá nu mai era in viatä. A§adar, Basiliu Podoabá a murit la о data neprecizatä intre 1932-1937. Consideratii finale > Basiliu Podoabá a fost una dintre personalitätile remarcabile ale Clujului la sfär§itul secolului al XlX-lea §i inceputul secolului al XX-lea. De§i teolog de formatie, el a rämas cunoscut pentru activitatea sa la Banca Economul din Cluj, la fondarea cäreia §i-a adus pretioasa contribute §i pe care a condus-o in calitate de director. A desfä§urat о amplä activitate socialä, dar §i culturalä, caritabilä, nationalä etc. El а päräsit conducerea Bäncii Economul in urma unui scandal uria§, insä a ulterior a fost absolvit de orice vinä de instantele de judecatä. Spre sfär§itul vietii a reintrat in rändurile clerului. Bibliografie 1) Lucräri cu caracter general: Lucian Dronca, Din politica financiarä a romänilor ardeleni. Banca Economul din Cluj (1886- 1918), Presa Universitarä Clujeanä, Cluj-Napoca, 1999. Lucian Dronca, Bäncile romäne§ti din Transilvania in perioada dualismului austro-ungar (1867-1918), Presa Universitarä Clujeanä, Cluj-Napoca, 2003. 67Unirea, anul XXVI, Blaj, 22 februarie 1916, nr. 17, p. 2. mUnirea, anul XXVI, Blaj, 11 martié 1916, nr. 25, p. 2. 69Unirea, anul XXIX, Blaj, 22 iunie 1919, nr. 128, p. 2-3. 7°Unirea Poporului, anul V, Blaj, 11 noiembrie 1923, nr. 44, p. 2; Unirea, anul XXXIV, Blaj, 11 octombrie 1924, nr. 41, p. 1-2; Unirea Poporului, anul VI, Blaj, 25 mai 1924, nr. 21, p. 2; §ematismul veneratului der al arhidiecezei mitropolitane greco-catolice romäne de Alba lulia §i Fägära§ pe anul 1923, Blaj, Tipográfia Seminarului Teologic Greco-Catolic, 1923, p. 25-25; §ematismul veneratului der al arhidiecezei mitropolitane greco-catolice romäne de Alba lulia §i Fägära§ pe anul 1929, Blaj, Tipográfia Seminarului Teologic Greco-Catolic, 1929, p. 23-24. 71 Unirea, anul XXXIX, Blaj, 1 iunie 1929, nr. 22, p. 3. 12Unirea, anul XLI, Blaj, 17 ianuarie 1931, nr. 3, p. 3. 73§ematismul veneratului der al arhidiecezei mitropolitane greco-catolice romäne de Alba lulia §i Fägära§ pe anul 1932, Blaj, Tipográfia Seminarului Teologic Greco-Catolic, 1932, p. 43. 136
