Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Răzvan Mihai Neagu: Consideraţii pe marginea vieţii şi activităţii protopopilor greco – catolici de Turda in prima jumătate a secolului al XX-lea
Marisia XXXVII desemnat sä-i reprezinte pe credinciofii greco-catolici la Marea Adunare Nationale de la Alba lulia din 1 decembrie 1918. Participarea sa la momentul de la Alba lulia a fost fortuita, deoarece, cel care trebuia sä meargä era protopopul Iosif Costin. Acesta nu a putut sä fie prezent din motive de sänätate, astfei cä la 29 noiembrie 1918 a emis un document prin care Tl Tmputernicea pe Nicolae Ratiu sä-l reprezinte la Alba lulia47. Afadar, ilustrul paroh turdean, a fost prezent la Alba lulia fi a contribuit la realizarea unirii Transilvaniei cu Románia. Revenit acasä, Ratiu a fost martorul momentelor de dupä Marea Unire consumate ín oraful de pe Arief. La 22 decembrie 1918, aläturi de protopopul ortodox, lovian Murefan, Nicolae Ratiu a intämpinat armata romänä condusä de generálul Traian Mofoiu. Nicolae Portos Ratiu a fost una dintre personalitátile care au contribuit decisiv la integrarea comitatului fi apói a judetului Turda-Arie§ ín cadrul Romániei Mari. Din cauza faptului cá protopopul losif Costin era bolnav, Nicolae Ratiu a fost cel care a reprezentat Biserica Unitá ín primii ani de dupä Unire. La 10 februarie 1919, ímpreuná cu membrii elitei románefti din Turda, Nicolae Ratiu a fost ales membru in conducerea Comitetului National Román din Turda (prezidat de avocatul Valér Moldovan)48. Pe de alta parte, Ratiu nu fi-а neglijat indatoririle bisericefti. Acesta a fost un important sprijin pentru superiorul säu ierarhic, protopopul de Turda. Astfel, la sinodul arhidiecezan din 1919, Ratiu l-а insotit pe Costin la Blaj49. Cei doi au reprezentat tractui protopopesc Turda. Un eveniment important la nivelul comunitätii romänfti din Turda s-а consumat la 19 septembrie 1926, cánd intr-un cadru solemn s-а pus piatra de temelie a Catedralei ortodoxé Sf. Arhangheli Mihail fi Gavriil din Turda, in prezenta arhiepiscopului Vadului, Feleacului fi Clujului, Nicolae Ivan, a primarului Turzii, luliu Gentiu, a primarului Clujului, Teodor Mihali, a ministrului cultelor fi artelor, Vasile Goldif fi a prefectului judetului Turda-Arief, Ovidiu Gritta fi bineinteles a ctitorului edificiului, lovian Murefan. La banchetul oficial, care a urmat ceremoniei de sfintire, printre invitatii protopopului ortodox s-а aflat fi Nicolae Portos Ratiu50. Nicolae Portos Ratiu a träit un moment inältätor la 9 iunie 1930, cánd la Turda a fost dezvelitä statuia lui Dr. loan Ratiu, inaintaful säu. La acest märet eveniment au luat parte pe längä autoritäre locale fi judetene, personalitäti de prim rang ale Romániei interbelice, episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, luliu Hossu, scriitorul Ion Agárbiceanu, savantul Emil Racovitä avocatul Valér Moldovan, dar fi protopopul ortodox al Turzii, lovian Murefan, prietenul fi colaboratorul apropiat al lui Nioclae Portos Ratiu51. Pe plan politic, ín perioada interbelicä, Ratiu a rämas membru al Partidului National Román, iar dupä 1926 a fost membru al Partidului National Täränesc. A detinut functia de consilier judetean, iar in anul 1930 a fost ales prefedinte al Biroului Consiliului Judetean Turda52. Л71918 la Romäni Documentele Unirii. Unirea Transilvaniei cu Romania 1 decembrie 1918, vol. X., Ed. ftiintificä §i Enciclopedicä, Bucurefti, 1989, p. 211; Daniela Com§a, Eugenia Glodariu, Maria Magdalena Jude, Clujenii §i Marea Unire, Cluj-Napoca, 1998, p. 189. 48Daniela Com§a, Maria Magdalena Jude, op. cit., p. 327. 49Unirea, anul XXIX, Blaj, 11 iunie 1919, nr. 118, p. 1. 50Rena§terea, anul IV, Cluj, 3 octombrie 1926, nr. 40, pp. 1-2. 5^Rena§terea, anul VIII, Cluj, 15 iunie 1930, nr. 24, p. 2; Unirea, anul XL, Blaj, 14 iunie 1930, nr. 24, p.3. 52Daniela Com§a, Maria Magdalena Jude, op. cit., p. 328. 117
