Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Răzvan Mihai Neagu: Consideraţii pe marginea vieţii şi activităţii protopopilor greco – catolici de Turda in prima jumătate a secolului al XX-lea
Marisia XXXVII Turda (23 de parohii): Aiton, Bädeni (cu filiile Pläie§ti §i Stejeri§), Borze§ti (cu filia Bum), Ceanu Mic, Cheia, Com§e§ti, Copäceni, Corne§ti (cu filia Mihai Viteazu), Deleni, Märtine§ti, Mice§ti, Moldovene§ti (cu filia Väleni), Petre§tii de Jos, Petre§tii de Mijloc, Petre§tii de Sus, Pruni§ (cu filiile Cräie§ti §i Pädureni), Rediu, Säli§te, Sändule§ti, Turda Nouä, Turda Veche, Turda-Hodäi (cu filia Crairät) §i Tureni4. Aceastä configuratie se mentine partial pänä Tn preajma celui de-al doilea räzboi mondial, cu о micä modificare; Tn §ematismul pe anul 1937 este mentionatä §i parohia Turda-Fabrici, numärul parohiilor, fiind astfei 245. Consideram cä Tn acest punct al demersului nostru, este utilä deschiderea unei discutii privind numärul parohiilor greco-catolice din ora§ul Turda. Precizäm cä la Tnceput a existat о singurä parohie unitä care deservea tot ora§ul. Aceastä situatie s-а schimbat, dupä ce Baziliu Ratiu a construit Biserica greco-catolicä Adormirea Maicii Domnului din centrul Turzii, sfintitä Tn 1839, fapt ce a determinat scindarea parohiei Tn douä: Turda Nouä, care a rämas §i sediu al protopopiatului §i Turda Veche, parohie aflatä sub patronajul spiritual §i nu numai al familiei Ratiu. ín deceniul al IV-lea al secolului al XX-lea, Tn contextui dezvoltärii economice §i industriale a ora§ului, s-au mai constituit Tncä douä parohii unite turdene. $ematismul din anul 1937 consemneazä faptul cä Tn Turda functionau 4 parohii: Turda Nouä, Turda Veche, Turda-Hodäi §i Turda-Fabrici, aceasta din urmä fiind ultima Tnfiintatä. Crearea acestei parohii indicä grija protopopiatului greco-catolic pentru muncitorii care T§i desfä§urau activitatea Tn fabricile §i uzinele turdene, aflate Tn plin proces de dezvoltare economicä Tn perioada interbelicä, fapt care i-a determinat pe responsabilii protopopiali sä decidä crearea unei noi parohii. Pe de altä parte, existenta a patru parohii unite Tn Turda atestä vigoarea §i forta comunitätii grecocatolice turdene, capabilä sä Tntretinä parohiile respective. Protopopiatul a fost §i este unitatea administrativä fundamental a unei dieceze. In cadrul unui protopopiat greco-catolic din Transilvania existau 3 institutii fundamentale: protopopul, sinodul protopopial §i scaunul protopopial. Numitorul comun al acestora era persoana protopopului, care Tn acela§i timp era titularul functiei protopopiale §i cumula pre§edintia sinodului cu cea a scaunului6. Principalele atributii ale protopopului pot fi Tmpärtite pe trei paliere: administrative, pastorale §i §colare, la care se mai puteau adäuga §i altele Tn functie de conjuncturä. Protopopul avea un rol social fundamental, fiind un catalizator social foarte important. Cat prive§te numärul credincio§ilor din protopopiatul greco-catolic Turda, datele de care dispunem, culese din editiile succesive ale §ematismelor, indicä о continuä cre§tere, dupä cum о demonstreazä tabelul urmätor: A§ematismul veneratului der al Arhidiecezei Mitropolitane Greco-Catolice Romane de Alba lulia §I Fägära§ pe anul 1932, Blaj, Tipográfia Seminarului Teologic Greco-Catolic, 1932, p. 197-202(in continuare§ematism 1932). 5§ematismul veneratului der al Arhidiecezei Mitropolitane Greco-Catolice Romane de Alba lulia §i Fägära§ pe anul 1937, Blaj, Tipográfia Seminarului Teologic Greco-Catolic, 1937, p. 58-60 (Tn continuare§ematism 1937). 6Ciprian Rigman, Protopopiate §i protopopi in Dieceza Greco-Catolicä de Gherla la mijlocul secolului alXlX-lea (1856-1868), Ed. Argonaut, Cluj-Napoca, 2014, p. 56. 111
