Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Ionela Simona Mircea: Carte poştală ilustrată. Colecţia Remus Baciu
Marisia XXXVI llustratele din Colectia Remus Baciu au ca imagini pe längä fotografii, tipärite ori retipärite dupä negativele fäcute pe cli§ee pe sticlä ori pe celuloid, obtinute de edituri de la fotografi contra cost, §i care predominä categoric, §i cäteva fotogravuri §i fototipii. In colectia existä, de asemenea, §i cäteva ilustrate burduf, alb-negru §i color, cu cäte 7 pänä la 10 ilustrate din categoria topo, toate Tmpreunä formänd un intreg, fiind Tmbinate §i pliate sub forma armonicä, cu un sistem de deschidere prin rulare pe lateralä, §i un mecanism de Tnchidere pe coperta care, ín general, prezintä imaginea cea mai deosebitä din cadrul ansamblului. Majoritatea clädirilor vechi din ora§, care apar pe ilustratele din colectie, multe dintre eie construite la cumpäna veacurilor XIX-XX, Tncä existä, Tn timp schimbändu§i doar destinafia §i fiind renovate. Altele, destul de putine ca numär, au dispärut. Ora§ul de jós este reprezentat prin edificiile sale mai importante, prin piete, sträzi, monumente, parcuri existente atunci. llustratele din colectie oferä imaginile de múlt uitate cu Palatul Jussiéi (azi, Tncä, §i sediu al administratiei judetene), Palatul Gisella (azi adäposte§te birouri §i mici magazine), Hotelul Europa (aici se aflä acum cäteva birouri de firmä), Hotelul Hungária, denumit Dacia dupä Marea Unire (nu mai existä), Teatrul Caragiale (in prezent, Casa de Culturä a Studentilor), clädirea gärii, Piata Mihai Viteazul (reconfiguratä §i redenumitä), clädirea Morii Johanna, etc. Fortificatia bastionarä, ridicatä ín stil Vauban in veacul al XVIII-lea, care a dat ulterior §i numele de Cetate noului cartier al ora§ului, construit in preajma ei, a atras mereu privirile celor veniti din afarä, ale turi§tilor §i ale vizitatorilor ocazionali, uimiti de acest ansamblu arhitectural, bine pästrat, dar §i de clädirile §i monumentele din incintä. Numeroasele ilustrate cu imagini ale zidurilor cetätii §i ale constructiilor sale, unele datate inainte de 1918, altele, dupä acest an, puse in circulare in scopul promovärii ora§ului, sunt о dovadä a interesului care le-а fost acordat, fiecäreia in parte §i luate ca sumum, de cätre autoritätile, fotografii, librarii, editorii §i tipografii timpului. Dintre acestea, portile fortificatiei, cu о plasticä figurativä interesantä, cu substrat istoric §i mitologic, admirate deopotrivä de cätre localnici §i de cätre cälätorii veniti in ora§, s-au bucurat totdeauna de pretuire fiind fotográfiáié mereu, cu imagini editate §i reeditate in variante multiple atät inainte de Marea Unire cät §i dupä. Cu mare impact pentru zonä §i public au fost, de asemenea, Biserica romanocatolicä din Cetate §i, dupä 1922, Biserica de incoronare, devenitä un simbol al unitätii nationale romäne§ti §i emblema ora§ului. ín Colectia de ilustrate Remus Baciu, poate, cele mai multe au ca imagine cele douä catedrale mari din ora§, cea romano-catolicä §i cea ortodoxé, expresii ale spiritualitätii din zonä §i ale istoriei locului. . Des intälnite in colectia de topografice albaiuliene sunt §i alte clädiri din cetate: Biblioteca Batthyaneum (fostä bisericä a trinitarienilor care, de-а lungul timpului, a primit destinari diverse), cazarmele militare (azi, clädiri ale altor institutii), Pavilionul ofiterilor (acum, sediu al Muzeul National al Unirii) §i Casina militarä (in prezent, Sala Unirii), Palatul episcopului romano-catolic, clädirea Jerihon, clädirea Liceului Majlath (astäzi, unul dintre sediile Universitätii 1 Decembrie 1918). Cele douä monumente de for public, plasate in parcul de atunci al cetätii, ridicate in amintirea generalului Losenau §i a romänilor cäzuti in lupta de la Custozza, sunt reprezentate in ilustrate anterioare §i posterioare anului 1918. 91
