Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Ioachim Lazăr: Desoărţămăntul Deva al Astrei (1873-1948)
Marisia XXXVI Longin, dr. Alexandru Schuster, Ulpiu Almában, Justinian Moldovan, Toma Ro§iu §i dr. George Wilt. ■ Sec|ia a lll-a pentru aranjarea festivitätilor poporale compusä din George Románul, George Nicoará, George Ghilea §i Torna Ro§iu”139. Conform programului Tntocmit, Tn 26 august avea loc primirea membrilor Comitetului Central §i Searä de cuno§tin|ä Tn grädina poporalá. ín programul primei zile erau Tnscrise urmätoarele puncte: serviciul divin, §edin|a l-а, prelegerile pentru popor, banchet, participare la rugá §i concert. ín 28 august, adunarea continua cu §edinfa a ll-a §i balul organizat seara140. Cheltuielile cu organizarea adunárii generale se estimau la 500 florini, care urmau a se acoperi din contribute elitei intelectuale din Déva, din veniturile realizate la concertul §i balul organizat. Directorul despärtämäntului Deva al ASTREI deschide manifestárile din prima zi a adunárii generale de la Déva prin adresarea unui cuvánt de salut din partea celor prezenfi la adunare. Cuväntul din partea conducerii ASTREI este rostit de cátre vicepre^edintele Marion Pu§cariu care a spus: „Literatura §i cultura ca opere ale päcii, ale iubirii §i ale frätietätii Tntre oameni sunt conditiuni mai mult ca orice la dezvoltarea §i prosperitatea societätii omene§ti peste tot. ín literatura sa, adicá in limba sa träie§te §i viazä fiecare popor. Limba este ce impregneazä caracterul unui popor dupä originea lui §i TI pästreazä Tn mod durabil §i nepieritor. ín limbä se oglindesc viafa §i modul de cugetare al lui”141. Apoi, directorul despärfärnäntului Deva al ASTREI, Francisc Hossu-Longin, care face un apel la fiii §i fiicele poporului román sä se Tnroleze Tn armata culturii142, spunänd: „0§teni ai unei mändre armate - continua vorbitorul - ce are menirea sä cucereascä numai cu arma culturii, am venit sä desfä§uräm stindardul nostru §i pe aceste plaiuri frumoase, locuite tot de fraji de-ai no§tri. Ce dulce, ce Tnsufle^itor este momentul cänd fiii §i fiicele aceluia§i neam, Tncälzifi de aceea§i ardere, cuprin§i de acelea§i gänduri, se Tntrunesc cu dor §i dragoste, ca sä deie märturie de setea се о au pentru Tnaintarea Tn cultura lor proprie. Unde poate fi о serbare mai Tnältätoare decät cänd fraji cu fraji se Tntrec a se Tnrola sub mändrul steag al culturii lor nationale”143. „Un popor de§tept §i viguros de la naturä - spunea Francisc Hossu-Longin - a§ezat de mii de ani Tntr-o tarä atät de frumoasä, precum este scumpa noasträ tarä, are drept sä Tnseto§eze de culturä. Drept aceea, fiecare oricät de muncit §i de ar da de cele mai mari piedici, fiecare román are dreptul §i datoria sä alerge cu Tnsuflefire acolo unde s-а ridicat stindardul Tnaintärii, stindardul luminärii. Adunarea noasträ nu e nici Tnfiorätoare, nici nimicitoare de vieji §i averi, ci ea |inte§te a dezarma cu luminä, a rivaliza cu producte spirituale §i a cuceri cu con§tiin|a puterii sale intelectuale. 0§tirea noasträ nu rävne§te la comoara nimänui §i §tie sä prefuiascä agoniseala oricärui neam. 0§tirea noasträ cinste§te pe tofi care luptä pe asemenea teren cu ea §i se bucurä de orice progres ce se face pe vreun cämp al culturii. 69 139 SJSAN, Fond Astra, doc. 738/1899, p. 5-6. 140 Ibidem. 141 Pamfil Matei, op. cit., p. 192. 142 SJSAN, Fond Astra, doc. 738/1899, p. 5-6. 143 Ibidem.
