Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Ioachim Lazăr: Desoărţămăntul Deva al Astrei (1873-1948)
Istorie comitetului ASTREI protocolul §edinfei din 26 aprilie §i cere consemnarea membrilor Asociafiunii din despärfämänt cu indicarea eventualelor taxe restanfä119. ín cadrul Adunärii generale a ASTREI, desfä§uratä la Lugoj, Tn 27-28 august 1896, delegatul despärtämäntului Deva, Francisc Hossu-Longin cerea, Tn numele fruntasilor romäni din Deva §i jur, ca adunarea din anul 1897 sä se desfä§oare la Deva120. Adunarea generalä a despärtämäntului Déva din anul 1898 s-а desfä§urat sub puternica impresie creatä de Tmplinirea unui sfert de secol de la Tnfiintarea sa. Cu aceastä ocazie, Francisc Flossu-Longin spunea: „Actele din arhivele noastre sunt tot atätea dovezi cä membrii despärtämäntului nostru Tn decurs de un pätrar de secol, dupä Tmprejuräri grele prin care am trecut, §i-a Tmplinit datoria, stäruind fiecare a Tnainta märetul scop al Asociatiunii noastre”121. „Dovada vie este - spunea directorul Francisc Flossu-Longin - cä de§i pe teritoriul Tntregului comitat mai sunt alte trei despärtäminte, pe micul teritoriu al despärtämäntului nostru avem un membru fondator, 6 membri pe viatä, 40 de membri ordinari §i 10 membri ajutätori”122. Documentul prezentat aprecia cä adunärile generale de la Flunedoara, Dobra, Säcärämb, Flondol §i Déva au fost tot atätea särbätori culturale ale poporului nostru123. „Toate acestea - continua Hossu- Longin - ne Tndreptätesc a spera cä despärtämäntul nostru §i Tn viitor va putea fälfäi cu mändrie stindardul culturii noastre nationale §i fiecare romän §i-a fine de onoare a intra Tn societatea noasträ, ca Tmpreunä cu noi sä promoveze märeful scop ce §i-a pus de fintä Asociafiunea noasträ”124. In §edinfa subcomitetului despärtämäntului, desfä§uratä la 26 iunie 1898, directorul Francisc Hossu-Longin informa cä la 26 august 1897 a trimis comitetului ASTREI suma de 182,50 florini, protocolul adunärii de la Dobra, pentru care a Tntocmit §i un raport special125. Directorul mai informa membrii comitetului cä a fäcut cunoscut inteligenfei din Deva §i jur „cererea comitetului central pentru biográfia lui Avram lancu”126. De asemenea, sunt prezentate §i noile statute ale despärfämintelor, Tn text romänesc §i unele Tndrumäri ale comitetului central Tn aceastä privinfä127. Francisc Hossu-Longin cere membrilor biroului sä facä propuneri pentru adunarea de la Certej si pentru Tntocmirea unui proiect referitor la Reuniunea pentru ajutorarea meseria§ilor128. La 16 octombrie 1897 este convocatä adunarea generalä de la Certej. Adunarea se desfä§oarä Tn 23 octombrie cu о mulfime de participafi din localitate la care se adaugä conducerea despärtämäntului §i о serie de oaspefi din Deva §i localitäfile din jur. Dupä prezentarea raportului de cätre easier se trece la stabilirea comisiilor de lucru ale adunärii. Cu unanimitate de voturi, Petru Gabor, Pompiliu Piso, Olimpiu 66 119 Ibidem, p. LXXX. 120 Ibidem, p. CVIII. 121 SJHAN, Fond Francisc Hossu-Longin, doc. 254/3. 122 Ibidem. 123 Ibidem. 124 SJSAN, Fond Astra, doc. 697/1898, f. 8. 125 Ibidem, f. 2-3. 126 Ibidem. 127 Ibidem. 128 Ibidem.
