Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Nicolae Tesculă: Breasla ceaprăzarilor în patrimoniul Muzeului de Istorie Sighişoara
Marisia XXXVI Breasla ceapräzarilor Tn patrimoniul Muzeului de Istorie Sighi§oara Nicolae TESCULA Die Franzenmacher-Zunft in dem Patrimonium des schässburger Geschichtsmuseums Zussamenfassung Vorliegender Beitrag stellt die sich in dem Patrimonium des Schäßburger Museums für Geschichte befindlichen Erzeugnisse der Fresenmacherzunft vor. Wie bekannt, hatte Schäßburg schon seit dem XlV-ten Jahrhundert eine bedeutende Handwerkstradition. Die Fresenmacherzunft erwies sich in den XVIII-XIX Jhdt. als besonderes bedeutsam für die Stadt Schäßburg zu sein. Cuvinte cheie: Sighi§oara, breaslä, ceapräzari, me§te§ug, secolele XVIII-XIX Schlüsselworte: Schäßburg, Zunft, Fransenmacher, Handwerk, XVIII-XIX Jhdt. ín evolu|ia istoricä a breslelor ardelene, se observä cä modernitatea aduce pe de о parte disparilia unor meserii §i pe de alté parte aparijia altora noi. La о comparare a datelor din 1836 fafä de cele din 1750 constatam cä au dispärut о serie de meserii, ca cele de cujitar, nästrurar, tecar, dar apar altele noi ca: boiangiu, cärämidar, birjar, ceaprazar, ceasornicar, confectioner de flori artificiale, cä§ar, cositorar, farmacist, tinichigiu, postävar, pudrier, mänu§ar, tipograf, tocilar etc. In general se considera cä influienja schimbärilor sociale determinä evoluta me§te§ugurilor 1 Prima atestare documentarä a breslei ceapräzarilor Tn Transilvania о avem ín anul 1678 cänd, pentru prima datä, breasla este atestatä documentar la Sighi§oara.2 Literatura de specialitate a acordat un spafiu destul de mic breslei ceapräzarilor. Dezvoltarea istoricä a breslei a |inut de evolujia modei, а Tmbräcämintei. Meseria ceapräzarilor este legatä de cea a pälärierilor. Din punct de vedere istoric, aceastä breaslä este una relativ recentä, datänd din secolul al XVIII-lea. Socotit a fi un me§te§ug minor, oferea pe pia|ä produse folosite de orä§eni §i soldafi. Dintre obiectele confectionate de ceapräzari amintim päläriile pentru dame §i pentru bärba|i, caschetele, basca. De asemenea fäceau §nururi diferite pentru Tmpodobirea Tmbräcämintei sau a mobilierului, ciucuri, evantaie, nasturi, mäneruri pentru tacämuri, fireturi etc. 3 1 Pál Judit, „ Me§te§ugurile ín órajele din Transilvania in prima jumätate a secolului al XlX-lea” in Historia Urbana, tom VI, ( 1998), nr. 1-2, p. 94. 2 Geront Nussbächer, A la mode vor 300 Jahren. Aus der Geschichte der Schäßburger Fransenmacherzunft in Aus Urkunden und Chroniken. Neunter Band. Schäßburg, Aldus Verlag, Bra§ov, 2010, p. 191. 3 Ecaterina Telecan, Insemne §i embleme de breaslä din Bistrita (sec. XVII-XXI), in „Revista Bistriter, VIII, 1994, p. 106. 29