Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Vasile Stancu: Surse documentare privind problema Holocaustului
Istorie aceastä pro6(emá, aCtfeC ne vedem fortati ca sä arätäm aceste fapte opiniei pußdce. Deoarece guvernul nu a dat nici un räspuns memoriului s-а fácut un nou protest, dupä о säptämänä, destinat publicului, care sä fie citit in duminica urmätoare, dupä incheierea servicilui divin. Trimis prin oficiile postale tuturor parohiilor din Ungaria protestul a fost interceptat de guvern, citirea acestora fiind amänatä iar guvernul convocänd о conferintä urgentä cu reprezentantii Bisericilor. De abia Ca 11 iunie 1944 mai multi ministri s-au prezentat Ca paCatuC‘EpiscopuCui ‘Ravasz si C-au infomat cä s-a ajuns Ca о inteCegere cu ‘Primatu C ca aceea scrisoare pastoraCä sä fie revocata, deasemeni PremieruC i-a promis cä atrocitätiCe se vor pedepsi, evacuäriCe se vor face mai uman, iar deportäriCe vorfi oprite (p. 11). Se pare cä tot ín luna mai 1944, cänd au Tnceput concenträrile Tn Ghetto-uri Tn vederea deportärilor Tn Germania, autorul nedatänd actiunea, (BaronuC Sigmund (Perenyi, pres edinteCe Senatu Cui, viziteazä pe ‘EpiscopuC Ravasz si iC informä cä evreii erau arestati in ÜCorduCVngariei, incßisi in niste tarcuri, unde ei erau adesea tinuti mai muCte ziCe expusi intenperiiCor naturii suß pretext cä treßuie dusi in Qermania pentru Cucru. (BaronuC (Perenyi сети EpiscopuCui sä inf őrmeze pe Regent de aceste fapte si sä punä capät acestor cruzimi (Curioase relatii Tntre conducätorii statului maghiar. Presedintele Senatului nu putea pätrunde la Regent! Sau trebuia amestecat si „baronul”, (Munhausen) Tn jocul apärätorilor evreilor?). RegentuC räspunse cä acesti evrei vor fi dusi in Cjemiama pentru Cucru asa cum au fost dusi si multi unguri si acoCo nu Ci se va intämpCa nimic (p. 6). (Cänd si cäti unguri au fost dusi la muncä Tn Germania? Nu se spune. Astfel sacrificiile ungurilor sunt asemänätoare cu ale evreilor. n.n.) RegentuC incä dädea crezare minciuniCor guvernuCui pusi de germani. La toate evenimenteCe era neputincios de a opri eyecutarea ordine Cor date de germani (p. 6). (Deci, Regentul nu stia, era mintit, nu putea actiona, Tntr-un cuvänt era nevinovat. Ordinele erau date de germani, n.n.) Scutirea bätränilor. jAcest Cucru a fost fäcut de (Bisericä de Ca inceput (cänd socoteste inceputul? In anul 1939 - inceputul räzboiului mondial? 1941- intrarea Tn räzboiul antisovietic? 1944 -19 martié, ocupatia militarä germanä a Ungariei; 1944 - 15 oct. Instaurarea regimului Crucilor cu Sägeti? n.n.), totus i MinistemC Interne Cor a omis aceste scutiri vioCändpromisiunea sa. (Cänd a fäcut-o? n.n.) CMai tärziu episcopii oßtinurä dreptuC de a da ßäträniCor si famidiCor Cor certificate de scutire. Prin aceastä mäsurä multi evrei scäparä de deportare, (p. 7). (Cänd mai tärziu? Cäti au scäpat de deportare? n.n.) 15 iunie 1944 - Scrisoare trimisä de Episcopul Ravasz, Premierului. ín lipsa unor mäsuri concrete episcopul propune unirea tuturor bisericilor crestine Tmpotriva politicii guvernamentale si trimite Tn acest sens primului ministru, Dome Sztoiay, о scrisoare din care reproducem fragmentul: Cänd (BisericiCe vor crede cä a venit timpuCsä eyprime decCaratia Cor soCemnä de protest, in prezenta tärii si a Cumii, impotriva metodei neomenes ti practicatä inprezent in tratamentuC cCiestiunii evreiesti. Din punctuC de vedere aC(Bisencn Reformate, timpuCa venit. Dar inainte de aceasta, treßuie sä arätäm pußCicuCui, si prin aceastä pußdcitate ar urma о poCemicä intre (Bisericä si guvern, e necesar ca о 310
