Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Vasile Stancu: Surse documentare privind problema Holocaustului
Marisia XXXVI 1940. (Unde? Cand? Nu se spune. n.n.) Cdnd trupefe rornano-germane au intrat in Cernduti, fa 6 iufie 1941, sefuf ra6in si cu credinciosii Cui, aufost impuscati. ín acefasi timp 14.000 evrei aufost ucisi fa Iasi, IS.000 in judetefe Storojinet si (Radduti. La 22 iunie (!!! n.n.) aufost deportati in dransmstna 108.000 evrei dintre care 64.SS0 au pierit in fagdrefe morti din Straines ti (Pecioara. La 9 octomßne, 58.000 evrei au fost dusi din (Bucovina, dintre care s-au mai intors numai 12.000. La 23 octomßne aufost ucisi fa Odesa 30.000 de oameni, femeisi copii, in timp ce fa (Bogdaronca SO.000 de evrei aufost dezßrdcati si ucisi. La (jo ft a aproape 70.000 de persoane aufost trimise fa moarte de generafi din ordin nazist. La Cetatea JAfßd au pierit 10.000 evrei iar in fagdruf de fa Vartujen si fMdrcuCes ti au murit de foame 24.000. Odatd cu venirea regimufui flntonescu, proprietdtife evreiesti au fost confiscate. In (Bulgaria, Croatia evreii au fost aruncati fa discretia germanifor care i-au omorät in mase compacte. Vngaria incercuitä in centruf inefufui format de aceste tdri, rezista. (p. 3-4). (au suferit 329.000 din care s-au íntors 52.450 si au fost ucisi 276.550 de persoane n.n.) DAR! ßceasta, natural, пи iartd nerusittoasefe atrocitati comise impotriva evreifor magfiiari de cdtre ofiterii infectati cu nazism. fJVoi indrdznim sá eredem cd istoricuf оßiectiv va conclude cd pánd fa invaziunea germana, intense forte morafe au fost fa fucru in Vngaria, care au impiedicat cefputin si cu rezuftate vizißife, inain tarea procesu fui fata f in persecutia evreifor (p. 4). Dar, apropo de „rezistenta Ungariei”, si de faptul cá guvernuf nu s-а supus cererifor ucigátoare inainte de 19 mattié 1944, data ocupatiei Vngariei de cdtre Cjermama. ín 1941 un maré numár de evrei din Cjafitia au emigrat in Vngaria. (Cáti? n..n.) ... Cjermama presd guvernuf sd cerceteze cetatenia evreifor domicifiati in norduf Vngariei. ‘Evreii ce nu puteau dovedt' cetätenia forerau dusisuß escottápeste ftotare (p. 5) (De cine? Germani sau maghiari? n.n.). Ofiterii care veneau de pe front rapottau cá evreii erau exterminati dineofo de frontiéra (p. 5). (Ásta da rezistentä si salvare a evreilor! De ce nu si cei veniti din Croatia, Bulgaria si Románia - Bucovina, Basarabia - nu trebuia sä-si dovedeascä cetätenia maghiarä? Sau, de ce decät cei din nordul Ungariei? n.n.) ín acest sens existä date privind campania purtatä de autoritätile maghiare „impotriva evreilor „sträini”, ín vara anului 1940 si 1941 Tn comunitätile din judetele Maramures si Satu Mare, unde un numär nedeterminat de evrei au fost arestati. intre 16.000 sii 18.000 de evrei au fost deportati din íntreaga Ungarie fascisto-horthystä längä Kamenet-Podolski, unde cei mai multi dintre ei au fost ucisi la sfärsitul lui august 1941”. in Ardealul de Nord ín perioada anilor 1940-1943 au fiintat 32 de tabere de muncä fortatä in care au fost incadrati zeci de mii de evrei, romäni si tigani. Durata concenträrii nu era dar definitä intrueät romänii si evreii trebuia sä presteze muncä pentru a fi sustrasi de la activitatea lor economicä. Concenträrile erau fäcute cu ordine de chemare pentru о duratä de trei luni, dar acest termen era mult depäsit. Acele persoane care nu se prezentau la ordinul de chemare, erau imediat arestati si intemnitati. Romänii si evreii internati in lagäre lucrau inconstructii, reparatii de drumuri, poligoane militare, depozite de munitii, canalizäri, desecäri, defrisäri de päduri, executare de tuneluri etc. Aläturi de bärbati, incepänd din anul 305
