Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Florin Bengean: Aspecte din viaţa preoţimii ortodoxe romăne din Transilvania între anii 1865-1918
Marisia XXXVI proclamarea unirii. íntre altii, a rostit un discurs deosebit episcopul Caransebe§ului Miron Cristea, apoi episcopul luliu Hossu de la Gherla §i altii. In aceea§i zi, s-au sävär§it slujbe solemne ín toate ora§ele §i satele Transilvaniei, iar slujitorii altarelor au tälmäcit credincio§ilor insemnätatea marelui act care se Tnfäptuia la Alba-lulia. ín dimineata zilei de 2 decembrie 1918, Marele Sfat National a ales Consiliul Dirigent, ca guvern provizoriu al Transilvaniei, pänä la Tntrunirea Constituantei Tntregii Romänii, cu sediul la Sibiu. La 14 decembrie, о delegate a Marelui Sfat National, alcätuitä din Vasile Goldi§, Alexandru Vaida Voevod §i episcopii Miron Cristea de la Caransebe§ §i luliu Hossu de la Gherla, a prezentat, la Bucure§ti, actul unirii Transilvaniei cu Románia. A§adar, slujitorii Bisericii romäne§ti din Transilvania, Banat, Bihor §i Maramure§ §i-au fäcut pe deplin datoria fatä de popor, sprijinindu-i toate aspirate spre о viatä nationalä proprie, fiind aläturi de el ín momentele grele, dar §i Tn cele de inältare sufleteascä de la 1 decembrie 1918. In concluzie, am putea spune cä, Tn Tntreaga perioadä 1865-1918, romänii transilväneni, aläturi de preotimea ortodoxä din acest spatiu, au desfä§urat о vie activitate de organizare politicä a mi§cärii de eliberare §i unitate nationalä, §i-au concentrat in bunä mäsurä energia de luptä pe terenul vietii cultural-nationale, cultura constituind unul din cele mai puternice mijloace de afirmare nationalä, au depus eforturi sustinute Tn Tmprejuräri deosebit de potrivnice, in vederea inaintärii materiale, economice, dar cu deosebire au declan§at mari momente de manifestare a luptei §i Solidarität nationale, care au apropiat mult momentul suprem — desävär§irea unitätii statale; participarea, in diferite forme, la räzboiul din 1877-1878 pentru cucerirea independentei de stat a Romäniei, ampla mi§care social-politicä din ultimele douä decenii ale secolului al XlX-lea, cunoscutä sub numele de mi§carea memorandistä, participarea in anii primului räzboi mondial a zecilor de mii de voluntari transilväneni, sub tricolorul romänesc, pentru eliberarea teritoriilor romäne§ti aflate sub stäpänirea sträinä §i pentru infäptuirea statului national román unitar. lar atunci cänd s-au putut manifesta liber, au hotärät intr-o Mare Adunare Nationalä reprezentativä, Unirea Transilvaniei cu patria-mamä, Románia. Bibliografie: 1. Academia Romänä, Istoria Romänilor, vol. VII, Tom I, Constituirea Romäniei Moderne (1821-1878), Editura Enciclopedicä, Bucure§ti, 2003. 2. Academia Romänä, Istoria Romänilor, vol. VII, Tom II, De la Independentä la Marea Unire (1878-1918), Editura Enciclopedicä, Bucure§ti, 2003. 3. Boc§an Nicolae §i colectivul, Manual multifunctional de istorie moderna a Romäniei, Presa Universitarä Clujeanä, Cluj-Napoca, 1998. 4. Hitchins Keith, Andrei §aguna §i romänii din Transilvania in deceniul absolutismului, 1849—1859, in vol. Studii privind istoria moderné a Transilvaniei, Cluj, 1970. 5. lorga N., Istoria Bisericii Romäne§ti §i a vietii religioase a romänilor, Editia a ll-a, Vol. II, Bucure§ti, Editura Ministerului de Culte, 1930. 6. Lupa§ I., Mitropolitul Andrei §aguna. Monografie istoricä, ed. II, Sibiu, 1911. 7. Matei I., Andrei §aguna §i restaurarea Mitropoliei Transilvaniei, Sibiu, 1943. 8. Netea Vasile, Figuri ardelene, Bucure§ti, 1943. 27
