Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Gherghina Boda: Convenţia de la Geneva şi tratatele referitoare la dreptul umanitar (1863, 1864, 1906, 1929 şi 1949)
Istorie pentru cä prevederile legislative adoptate au constituit punctui de plecare al dezvoltärii dreptului international umanitar, constituind totodatä baza legislatiei celorlalte conferinte §i, Tn al doilea ränd,pentru cä Tn cadrul lucrärilor sale a fost creatä mi§carea umanitarä internationalä Crucea Ro§ie5. Pärintele mi§cärii internationale de Crucea Ro§ie este omul de afaceri elvetian Henry Dunant (1828-1910), care dupä bätälia de la Solferino (24 iunie 1859), consideratä una dintre cele mai sängeroase bätälii ale secolului al XIX-lea,a adus Tn atentia publicä necesitatea creärii unor societätivoluntare de ajutorare a ränitilor §i a semnärii unor acorduri internationale referitoare atät la räniti, cät §i la persoanele care Ti Tngrijesc6. H. Dunant a avut nefericirea de a ajunge pe cämpul de luptä dupä terminarea bätäliei, imaginea cadavrelor puse unele peste altele §i a ränitilor care cereau un ajutor pe care nu aveau de la eine sä-l primeascä, l-au determinat ca timp de trei zile neTntrerupte sä acorde ajutor nefericitilor räniti, exemplul säu fiind urmat §i de alti voluntari Tnsufletiti de Tndemnul säu „Siamo tutti fratelli” (suntem cu totii frati), de Tngrijirea lor beneficiind deopotrivä francezi §i inamici7. Venit Tn Franta la о Tntälnire de afaceri cu Napoleaon al lll-lea, Durant s-а Tntors Tn Elvetia unde, pentru a scäpa de imaginile de co§mar rämase Tn minte, a scris о carte cu titlul О amintire de la Solferino, pe care a publicat-o pe banii säi Tn noiembrie 1862 §i pe care а trimis-o familiilor domnitoare din Europa, liderilor militari §i politici, filantropilor §i prietenilor, cu scopul de a-i sensibiliza prin prezentarea acelor orori de räzboi8. Dar cartea sa prezintä о importantä deosebitä prin ideile promovate - fiecare tarä, Tn timp de расе, sä Tnfiinteze о societate de voluntari cu scopul de ajutorare a ränitilor pe timp de räzboi §i adoptarea unui acord international care sä ofere un Statut neutru atät ränitilor, cät §i persoanelor care Ti Tngrijesc. Succesul räsunätor al cärtii §i al ideilor promovate a fäcut ca la 9 februarie 1863, Societatea de Utilitate Publicä de la Geneva, condusä de avocatul Gustave Moynier, sä adopte ideile lui H. Dunant §i sä constituie un Comitet prezidat de generálul Guillaume Henri Dufour, cu urmätorii membri: Gustave Moynier, Henry Dunant, dr. Théodore Maunoir §i dr. Louis Appia9. Acest „Comité des Cinq”, care va lua numele de „Comitetul international de ajutorare a militarilor räniti” , transformat din 1875 Tn „Comitetul international al Crucii Ro§ii”, va convoca Tn 26 octombrie 1863 о Conferintä international la Geneva10. La aceastä conferintä au participat reprezentanti din 16 täri §i 4 institutii filantropice, care au adoptat о rezolutie formatä din 10 articole §i, independent de acestea, 3 juräminte. La Articolul 1 se preciza faptul cä „Tn fiecare tarä existä un comitet al cärui mandat constä Tn a concura Tn timp de räzboi, Tn cazul Tn care existä 5Résolution de la Conférence international de Génévé, 26 au 29 octobre 1863, Introduction, in Manuel de la Croix-Rouge internationale, 1971, pp. 377-379, disponibil la https://www.icrc.Org/dih/INTRO/115?QpenDocument.http://www.patriqest.ch/CICR-1863.pdf, accesat: 17.082015. bOriginea §i istoria mi§cärii de Cruce Ro§ie §i Semiluna Ro§ie, disponibil la http://www.crLicearosie.ro/despre-noi/oriainea-si-istona-m iscarii-de-cruce-rosie-si-semiluna-rosie.html. accesat: 17.08.2015. 7lbidem. 8lbidem. 9Résolution de la Conférence international de Génévé, 26 au 29 octobre 1863, Introduction, in Manuel de la Croix-Rouge internationale, 1971, pp. 377-379, disponibil la https://www.icrc.Org/dih/INTRO/115?QpenDocument,http://www.patrigest.ch/CICR-1863.pdf, accesat: 17.08.2015. 1U Ibidem. 286
