Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Dorel Marc: Societatea rurală mure şeană în procesul comunizării agriculturii. Statutul chiaburilor morari şi al micilor industrii ţărăneşti
Marisia XXXVI regimului comunist6, care nu mai puné accentui pe individ ci pe colectivitatea considerata deseori amorfä, ce trebuia modelatä dupä programul partidului de Tnfäptuire a "omului de tip nou", cu о "Tnaltä con§tiinfä socialistä". Pätura färanilor Tnstäriti denumitä de comuni§ti chiaburime, care definuse §i о parte importantä din aceste industrii populare, a fost consideratä Tn perioada interbelicä cel mai important indicator al succesului Tmproprietäririi din 1921, succes care Tnsemna bunästare, independenfä economicä. De altfel §i industria moräritului färänesc cu anexele sale - uleinife, fierästraie, pive etc. - a constituit о vreme din punct de vedere social, economic о „pepinierä de burghezie industrial-agrarä a satului romänesc”7, categorie socialä care trebuia insä acum eliminatä, Tntrucät era asimilatä burgheziei ora§elor, definätoare de capital, mijloace de producte §i de fortä de muncä salariatä. Transferul sau, mai bine spus, furtul legal al pämäntului de la cei devotafi ideilor de muncä §i eficienfä pentru a-i „räspläti” pe marginalii comunitäfilor a fost о primä loviturä datä sistemului etic ce organize comunitatea ruralä Tn care influenfa §i autoritatea se aflau condifionate de värstä, infelepciune §i rezultatele muncii8. Astfel Tncepea erodarea comunitätilor rurale prin asaltul asupra elementelor care le asigurau coeziunea §i orientarea: liderii informali (proprietarii instärifi, bunii gospodari) §i tradifiile. Dat fiind profilul comunitäfii rurale din Romania, chiaburii se numärau printre acei lideri care dädeau direcfie comunitäfii in primul ränd prin vigoarea propriului exemplu9. Din acest motiv, inläturarea acestor " persoane" insemna nu doar rästurnarea unui sistem de valori, de convingeri strävechi dar, mai ales, dizlocarea coeziunii comunitäfii10. Insä, procesul deschiaburirii nu este un sinonim perfect al colectivizärii (adicä lichidarea chiaburilor se suprapune doar parfial colectivizärii) atät ca desfä§urare in timp, cät §i in teritoriu. in ceea ce ne prive§te, aceste procese se vor desfä§ura in noua forrná de organizare administrativ teritorialä, tot dupä modelul sovietic, Regiunea Mure§ Autonomä Maghiarä. Dar, pänä ca partidul comunist sä ajungä sä aplice mäsuri anti-chiabure§ti mai mult sau mai pufin preväzute in legile statului, aversiunea fafä de chiaburi s-a manifestat mai intäi in presä. Färä a-i da о definite "clarä", chiaburii erau privifi in presa anilor 1947-48, cu precädere in cotidianul "Scänteia" drept "principala exponentä a exploatärii la sate". Se urmärea, in acest fei, atingerea unui scop in trei dimensiuni: impiedicarea solidarizarii chiaburilor cu restul färanilor, aruncarea e§ecurilor guvernärii (unele din cauza ineficienfei mäsurilor economice §i altele din 6 Gail Kligman, Crearea autoritär comuniste: luptä de clasä §1 colectivizare... , ín vol. Dórin Dobrincu, Constantin lordachi (editori), Järänimea §i puterea. Procesul de colectivizare a agriculturii in Romania (1949-1962), Editura Polirom, la§i, 2005, p. 231. ' Victor Axenciuc, Evolu(ia economicä a Romäniei. Cercetäri statistico-istorice (1859-1947), Editura Academiei Romane, Bucure§ti, 1992, p. 294. 8 Reuben Markham, H., Romania sub jugui sovietic (trad. George Achim), Editura Fundafia Academia Civicä, Bucure§ti, 1996, p. 258. 9 Nicolae Drägu§in, „Colectivizarea, distrugerea proprietätii §i a omului”, Tn „Romania Liberä”, 19 februarie 2009. 10 Vezi Cosmin Budeancä, Florentin Olteanu (coord.) Destine individuale §i colective in comunism, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului §i Memoria Exilului Romänesc, Ed. Polirom, la§i, 2009 p. 281. 267
