Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Felician Suciu: Problema liber-profesioniştilor în documente ale Serviciului Securităţii Poporului Mureş din anul 1949
Istorie Toplita erau foarte putine. Semnatarul acestei informäri, Tn aprecierea formulatä de el, concluziona cä „de fapt greutäti familiare acestia nu au, Tntrucät nu sunt cäsätoriti”. Inginerul Metz Stefan din Tg.-Mures era singurul rämas „neincadrat” (la stat, n.a.) dintr-un numär neprecizat de ingineri, dar acesta cästiga din ajutorul acordat celorlalti la Tntocmirea documentatiei tehnice. Aceastä informare poartä semnäturile cäpitanului de securitate Mihály Alexandru si sublocotenentului de securitate AI. Coreanu.5 Sub semnätura sublocotenentului de securitate Dumbravä loan a fost intocmitä „SintezaSecuritätii Poporului Reghin” din 29 noiembrie 1949 cu numär de Tnregistrare 5949 si adresatä Serviciului Securitätii Poporului Mures din Tg.Mures, prin care räspundea aceluias ordin nr. 1/24673 din 25 noiembrie 1949, arätänd cä in urma investigatiilor fäcute s-а constatat existenta unui numär de 8 avocati. Semnatarul aprecia starea de spirit a acestora ca fiind pozitivä datoritä faptului cä „au reusit sä se sindicalizeze si in felul acesta s-au incadrat in ritmul timpului”. Exceptie a acestei stäri de spirit о constituiau avocatii Boaru Victor care incercänd sä se incadreze la Primäria orasului Reghin a fost respins pe motiv cä nu a fost aprobat postul in schema de organizare, si Herschoivici cäruia i-a fost respinsä cererea de intrare in magistraturä. Avocatul Ciasar Bela era ingrijorat de faptul cä desi a fäcut demersuri de a fi incadrat la „Com-Testil”, pentru a fi primit pe post i s-а pus conditia iesirii din Colegiul Avocatilor si in plus cä va fi primit deocamdatä pentru probä - care dura о lunä de zile si färä certitudinea cä in final va primi aviz favorabil. Din constatärile fäcute de ofiter rezultä cä acestia isi cästigau existenta pentru ei si familiile lor din procese, contracte si testamente. ín situatia lor sub aspect profesional era si Sava Gheorghe, care insä avea avantajul de a poseda о gospodärie si „circa 10 iugäre de pämänt”. Nu existau ingineri care sä-si exercite meseria pe cont propriu. Despre medicii liber profesionisti (Vais Mandel, Katz Oscar, Eugen Nicoarä), datele din acest raport coincid cu cele mentionate in raportulanterior - al Serviciului Securitätii Poporului Cluj - probabil in scopul verificärii reciproce asupra corectitudinii datelor si informatiilor oferite de cele douä birouri sau pentru completarea reciprocä a acestora. In acest al doilea raport, suplimentar, au fost avuti in vedere meseriasii, despre care se aratä cä desi nu s-а putut stabili numärul lor, sa putut constata totusi existenta unei stäri de nemultumire mai cu seamä in rändul pantofarilor care se pläng cä nu se mai gäsesc märfuri de primä necesitate pentru activitatea lor - piele si talpä ceea ce le restränge lucrul la simple reparatii. Desi se vorbeste la plural despre pantofari, concluzia, se pare cä a fost trasä pe baza afirmatiilor unui singur nemultumit, deoarece in raport era mentionat doar numele lui Färcas Florian care activa in Reghin, si tot acesta ar mai fi spus si cä „azi Statul nu le mai dä posibilitatea sä träiascä si le ia toate drepturile”.6 A putut fi constatat faptul cä acestia incercau sä-si gäseascä serviciu la diferite cooperative de productie, insä färä succes datoritä numärului mic de locuri existente in raport de cantitatea de materiale achizitionate de respectivele institutii. Existenta si-o cästigau din lucräri fäcute„la negru” pentru ca mai apói marfa sä-si vändä prin tärguri si piete. Mezo Karol de pildä, umbla cu una - douä perechi de incältäminte prin diferite comune pänä cänd in cele din urmä cineva i le cumpärä. Cät priveste täbäcarii, nici numärul 5lbidem, fila 3. 6lbidem, fila 6. 260
