Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Ion Zainea, Beáta Ménesi: Oradea după Marele Război. Aspecte demografice, politice, economice şi culturale
Istorie Tnvätämäntul superior a fost reprezentat la Oradea de Academia de Drept, precum §i de cele douä academii teologice. ín primii ani dupä Unire a existat, Tn mediile intelectuale romäne§ti, chiar ideea reunirii Academiei de Drept si celor teologice Tntr-o Universitate orädeanä cu mai multe facultati. Academia de Drept (ulterior Facultatea de Drept) a fost reorganizatä de statui román ín 1920, dupä preluare. Tncepänd din 1921, toate cursurile Academiei s-au tinut ín limba romána. Printre profesorii Academiei íi amintim pe: Hoványi Gyula, Lazár lacob, Bogdan lonescu, Victor Cadere, Constantin Petrescu-Ercea, Aurelian lona§cu, Tiberiu Mosoiu, Liviu Lazär. Alte institutii de invätämänt superior orádean au fost ín aceastä perioadá Academia Teologicä Romána Unitä ínfiintatá ín 1922, ín timpul episcopatului lui Valeriu T. Frentiu, §i Academia Teologicä Ortodoxé Románé, prima academie teologicä ortodoxé inauguratá ín Transilvania dupä Unire, ínfiintatá ín 1923. Dupä räzboi, Oradea a devenit un puternic centru cultural románesc. Pe lángé societäfile culturale deja existente, care §i-au restructurat acum activitatea §i §i-au stabilit obiective női, s-au ínfiintat altele. Despärtämäntul orádean al ASTRA a fost ín primii ani postbelici unul puternic, astfei cá i-a fost incredintatä organizarea adunárii generale din 192047. Alté asociatie culturalä importantä care s-а fäcut remarcatá ín acest interval de timp a fost Reuniunea Culturalä Cele Trei Cri§uri, о asociatie culturalä creatä ín 1919, cu rol de propagandä culturalä nationalä. Cel care a condus efectiv aceastä societate culturalä a fost George Bacaloglu, colonel in retragere, stabilit din 1919 la Oradea. Reuniunea a publicat, intre 1920-1940, revista Cele Trei Cri§uri48, primul periodic cultural románesc tipärit la Oradea dupä 1918. О asociatie culturalä cu activitate specificä a fost de asemenea §i Casa Nationalä a Judetului Bihor, al cärei principal rol era acéla de a coordona activitatea numeroaselor asociatii culturale romäne§ti, ínfiintatá in iunie 192949. In clädirea Casei Nationale era gäzduitä §i Reuniunea Femeilor Románé din Oradea. Aceasta a luat fiintä in 1919, incepändu-§i activitatea prin acfiuni caritativ-umanitare pentru soldafü care se intorceau de pe front. Ulterior, activitatea ei a urmärit §i scopuri culturale. ln Oradea, in anii ’20, a continuat sä functioneze §i muzeul apartinänd Societätii de Arheoiogie §i Istorie. Inchis in perioada räzboiului, acesta a fost redeschis in 1920. Incepänd cu anul 1925, la Oradea a functionat §i Universitatea Liberä «Emanuil Gojdu», asociatie culturalä intiatä de profesorii de la liceul cu acela§i nume, in frunte cu Teodor Ne§, care §i-a desfä§urat activitatea sub forma unor stagiuni de conferinte. Tot prin conferinte, ca principalä forrná de activitate, s-a manifestat §i Ateneul Román din Oradea, filialä a Ateneului Román din Bucure§ti. Initiatorul (in 1925) §i animatorul Ateneului Román orádean a fost profesorul Bogdan lonescu de la Facultatea de Drept. Pentru a contracara influenta culturalä maghiarä §i pe cea a propagandei comuniste in mediile muncitore§ti, in 1923 a luat fiintä Asociatia Meseria§ilor Románi50. 47 Lucia Cornea, „Adunarea generálé de la Oradea a „Astrei” (17-18 octombrie 1920)”, ín Analele Universitätii din Oradea, fascicula Istorie-Arheologie-Filosofie, Oradea, I, 1991. 48 Radu Romina§u, „Activitatea editoriala a Reuniunii culturale ‘‘Cele Trei Cri§uri” in perioada interbelicé”, ín Crisia, XXXII-XXXIII, 2004, p. 231-247. 49 Aurel Tripon, op. cit., p. 94 -95. 50 Lucia Cornea, „Considerari privind asociafionismul cultural interbelic in Bihor”, in Crisia, XXV, 1995, p. 148. 252
