Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Florin Bengean: Aspecte din viaţa preoţimii ortodoxe romăne din Transilvania între anii 1865-1918
Marisia XXXVI satului säu, unde a pástorit cu vrednicie peste 40 de ani. Ziarele transilvänene, intre care la loc de frunte trebuie menfionat «Telegraful Román» din Sibiu, redactat pe atunci de consilierul arhiepiscopesc Nicolae Cristea, í§i informau ín permanentá cititorii de evenimentele care se petreceau «ín faré», despre eroicele lupte de la Grivifa, Plevna, Rahova §i Smärdan, polemizänd cu presa oficialá, care transmitea §tiri tendenfioase. ín toatá Transilvania s-au organizat comitete pentru strángerea de ajutoare — ín báni, alimente §i medicamente — pentru ránifii, orfanii §i váduvele de rázboi. Dupä ce autoritäre au dizolvat comitetele, aceastá acfiune a fost continuatá de intelectualii románi de atunci: avocafi, preofi, inväfätori, notari §i mai ales de sofiile §\ fiicele lor, dar chiar §i de cátre fárani §i fárance. Din cercetarea celor aproximativ 300 de liste de subscripfie, aproape 100 au fost initiate de preofi §i protopopi, iar ale 20, de preotese. ín listele de subscripfie apar peste 350 de slujitori ai Bisericii: ierarhi, consilieri §i canonici, profesori de teologie, preofi §i peste 50 de preotese. Aceste cifre nu sunt ínsá complete, íntrucát ín multe liste nu era precizatä ocupafia donatorilor, deci intre ei vor fi fost mulfi preofi §i membri ai familiilor lor. Rezultatul acestor colecte a fost deosebit de gräitor5. Romänii ardeleni au oferit о sumä mare de bani cu convingerea profundä cä sprijinä о cauzä dreaptä §i cä prin cucerirea independenfei de stat a Romäniei, va fi cu putinfä §i unirea Transilvaniei cu Románia. 2.2. Preofimea §i mi§carea memorandistä Crearea statului dualist austro-ungar, in 1867, a avut urmäri insemnate pentru viafa politicä, socialä, economicä §i culturalä a románilor transilväneni. La 3/15 mai 1868, prin a§a numitul «Pronunciament» de la Blaj, la redactarea cäruia au contribuit §i mulfi preofi, mai ales din Blaj, se protesta ímpotriva incorporärii Transilvaniei la Ungaria. La 7 februarie 1869, s-а finut la Timi§oara о conferinfä a frunta§ilor politici ai románilor din Banat §i Ungaria, cänd s-au pus bazele Partidului Nafional al románilor din aceste pärfi, adoptänd ca tacticä politicä «activismul», adicä participarea la viafa politicä a Ungariei. О lunä mai tärziu, au finut о conferinfä asemänätoare frunta§ii románilor transilväneni, la Miercurea Sibiului, cänd s-а ínfiinfat Partidul Nafional Román din Transilvania, ín frunte cu llie Mäcelariu, proclamánd ca tacticä politicä «pasivismul», adicä neparticiparea la viafa politicä a Ungariei, in semn de protest ímpotriva anexärii Transilvaniei la Ungaria. Numeroasele persecufii ale Guvernelor ungure§ti ímpotriva mi§cärilor romäne§ti au dus la unificarea celor douä partidé in anul 1881, sub numele de Partidul Nafional Román, cänd s-а hotärät alcätuirea unui memoriu cätre Curtea imperialä din Viena, care sä cuprindä revendicärile fundamentale ale románilor. Realizarea acestui proiect s-а amänat insä mai bine de un deceniu. Abia in conferinfä extraordinarä a Partidului Nafional Román din 20-21 ianuarie 1892 s-а hotärät alcätuirea unui «Memorandum» cätre impäratul Francisc Iosif I, cu 5 Preot Prof. Dr. Mircea Päcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxé Romane, Editura Institutului Biblic §i de Misiune al Bisericii Ortodoxé Romane, vol. Ill, Bucure§ti, 1994, p. 375-376. 21
