Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Peter Moldovan: Turism în vreme de război. Activitatea Oficiului de Turism din Tărgu Mureş între anii 1941-1944
Marisia XXXVI rateazä oportunitatea de a face о baie ín lac, ín „stíl suedez”49. De о atenfie specialá se bucurá §i cei 20 de ofifen finlandezi ránifi pe front, sosifi la Tárgu Mure§ pentru odihná §i tratament. §ase dinire ei se refac petrecänd timpul ín tihná la Mure§eni, Gorne§ti §i Voivodeni50. О preocupare ín дата de ac(iuni a Ágensei Tárgu Mure§ a ONMT, cu mai pufinä vizibilitate publicá, este aceea de finere sub observafie a vilelor sau imobilelor din stafiunile balneare sau din ora§e, a cäror proprietari au rämas cetáfeni románi §i contabilizarea scrupuloasä, lunará, a numärului de turi§ti §i cälätori, interni sau sträini, prezenfi ín hotelurile ora§ului Tárgu Mure§. Acest gén de activitate se devoaleazä integral dar exclusiv prin intermediul documentelor de arhivá. Agenfia tärgumure§eanä prime§te sistematic rapoarte informative de la autoritäre administrative, de la Politia orä§eneascä sau direct de la persoanele care exploateazä hotelurile §i restaurantele locale, iar centralizatoarele le ínainteazá mai departe, Centralei. Majoritatea imobilelor spatioase din ora§ul Reghin, aparfinänd unor romäni care, pentru a-§i pástra cetäfenia romänä au ales sä piece ín refugiu, au fost inchiriate sau date in arendä de proprietarii lor, unor locuitori ai ora§ului, tot de nafionalitate romänä. Bunäoarä, avocatul Alexandru Ceu§ianu51 §i-a incredintat imobilul dar §i cele §ase iugäre de vitä-de-vie avocatului local Enea Popa52. Aproape jumätate din numärul total de vile a statiunii Sovata, peste 60, au rämas inscrise, §i dupä anul 1940, pe numele proprietarilor lor románi, cei care le construiserä in anii Romäniei Mari. De pildä, medicul Marius Sturdza53 poseda douä dintre, probabil, cele mai spatioase §i scumpe vile: Sturdza §i Rika. Protopopul Gliga Aurel54 a läsat ín urma lui, la bäile Bánffy din Toplifa, douä vile cu cáte 8 camere fiecare. íntregul complex al bäilor särate de la Jabenita, cu un hotel cu 20 de camere si cu clädirea bäilor calde cu 18 camere, alcätuia proprietatea lui Alexandru Heri§escu55 cu domiciliul in Bucuresti56. Fragmentul de arhivä recuperatä a Ágensei Tärgu Mure§ a ONMT contine situatii destul de relevante, de§i datele sunt incomplete, asupra numärului si ocupatiei turi§tilor §i cälätorilor care au poposit in ora§ul Tärgu Mure§. Numärul vizitatorilor care au ales ca destinatie municipiul nostru in sezonul estival al anului 1941, s-а fixát la 467057. Acest numär va creste continuu in perioada urmätoare, in ciuda imprejurärilor de räzboi. Intr-un interval de timp de un an §i jumätate (1943-1944) din cei circa 3 ani cät a functionat Agenda, prin cele cinci hoteluri principale ale ora§ului: Splendid58, Transsyilvania59, Hungária60, Földvári Antal61 §i Központi62, s-au perindat 49 ANSJ Mure§, fond Oficiul National Maghiar de Turism, Agenda Tärgu Mure§, ds. 31/1943, f. 61, f. 68. 50 Ibidem, f. 30, f. 51. 51 Alexandru Ceusianu (1898-1970), näscut la Reghin, absolvent al Facultätii de Stiinte Juridice Bucuresti, avocat, scriitor, om de culturä, om politic. 52 ANSJ Mure§, fond Oficiul National Maghiar de Turism, Agenpa Tärgu Mure§, ds. 34/1943, f. 4. 54 Marius Sturdza (1876-1954), prof. dr., näscut ín judejul Arad, absolvent al Facultätii de Medicinä din Viena (1901), conduce о perioadä Sanatoriul de fizioterapie din Wällischhof (Austria), specialist Tn balneologie, medic-§ef al Statiunii balneare Sovata, membru de onoare a Academiei Romane (1938). 54 Aurel Gliga (1904-1983), näscut la Vätava, secretar al episcopului ortodox Nicolae Ivan. Preot §i protopop ortodox la Toplija (1930-1940), apoi protopop la Turda. 95 ANSJ Mure§, fond Oficiul Naponal Maghiar de Turism, Agenda Tärgu Mure§, ds.. 34/1943; ds. 56/1944. 56 Magyar Országos Levéltár, BM, К 150, тара 4014. 57 Sebestyén Mihály, op. eit, p. 419. 58 Clädirea este situatä Tn Pia|a Trandafirilor Tn apropierea Palatului Tholdalagi (Muzeul de Etnografie), Tn dreptul Ceasului floral. 231
