Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Florin Bengean: Aspecte din viaţa preoţimii ortodoxe romăne din Transilvania între anii 1865-1918
Istorie XXXVIII din 1868, predarea Religiei Tn toate §colile era läsatä Tn grija Bisericii, urmänd sä se facä Tn limba maternä a copiilor. Astfel de dispozitii nu puteau fi pe piacul contelui Apponyi Albert. De aceea, printr-o ordonanjä (instructe) ministerialä (nr. 106267 din 29 octombrie 1908) a dispus ca in clasele superioare ale §colilor primäre de stat, Religia sä se predea in limba maghiarä. Dispozitia a provocat numeroase proteste, intämpinänd rezistenja Bisericii in sinoadele ei eparhiale (Sibiu, Arad §i Caransebe§), in Consistoriul mitropolitan din Sibiu §i in Congresul National Bisericesc, adoptändu-se note de protest. Apponyi a mers atät de departe, incät a cerut impäratului sä anuleze hotärärea Congresului National Bisericesc de la Sibiu din anul 1909, de a se préda Religia tot in romäne§te, ceea ce s-а §i fäcut. Era unicul caz in istoria Bisericii Ortodoxé romäne§ti din Transilvania, ca о hotäräre a Congresului ei sä fie anulatä de impärat. Abia urma§ul säu la conducerea Ministerului, Jankovich Béla, a revocat aceastä mäsurä abuzivä, in anul 1914. Tot prin Articolul de lege XIII din 1909 s-au revizuit §i unele prevederi ale légii din 1898, referitor la disciplina clerului3. Potrivit primei legi, Ministerul putea retine íntregirea de salariu a preotului care prin sentintá judecätoreascä era condamnat pentru tinutä antipatrioticä sau imoralá. Legea nouä venea cu о completare §i anume ca salariul unui preot sä poatä fi retinut §i in cazul cänd nu executa ordonanfele ministeriale prin care erau apárate interesele satului. ín acela§i paragraf se preciza cá in cazul cänd Ministerul era informat cä insä§i autoritatea bisericeascä ar fi cerut organelor §colare in subordine sä nu execute anumite dispozifii ministeriale, — dacä nu erau revocate in trei luni, — se putea retine — cu avizul Consiliului de Miniftri — salariul tuturor preotilor din eparhia respectivä. Se cunosc mai multe cazuri cänd s-au pus in aplicare aceste prevederi. De pildä, prin anii 1910-1912, preotii Pavel Borzea din Vi§tea de Jos, Solomon Fägärä§anu din Avrig, loan Banciu din Vi§tea de Sus, Trandafir Dragomir din Arpa§ul de Jos, Pavel Monea din Streza-Cärti§oara, Hie Mänecutä din Ucea de Jos (toti in protopopiatul Avrig) au fost pedepsifi cu refinerea salariului de Ministerul Cultelor §i Instructiunii pentru atitudinea lor romäneascä. In 1913, Parlamentül a votat Articolul de lege XXXVIII, prin care s-a acordat preotilor dreptul la gradatii, о nouä ocazie de nedreptätire a Bisericii ortodoxé, cäci se impuneau о serie de restrictii numai pentru preotii ei, incät multi din cei cu studii superioare n-au primit gradatiile care li se cuveneau, iar cei cu studii inferioare nici nu aveau dreptul la eie. In 1917 s-а admis a§a numitul „ajutor de familie” pentru preoti (cäte 400 coroane anual pentru sotie §i pentru fiecare copil). Cei cu studii inferioare, ca §i cei cu studii superioare dar färä gradatii, nu primeau ajutor decät pentru doi membri de familie. Ín 1917/1918 survin schimbäri insemnate in privinta acestui ajutor acordat Bisericii romäne§ti, tot ca urmare а atitudinii politice a Romäniei fafä de Austro-Ungaria, dupä ce marele inchizitor Apponyi revine la conducerea Ministerului. La 21 decembrie 1917, ministrul Apponyi Albert prezintä Camerei Deputafilor un proiect de lege privind „executarea succesivä a Articolului XX din legea din 1848”. Mai precis, s-а pus atunci in discupe un proiect privitor la ajutorarea Bisericilor necatolice, intrucät pentru Biserica romano-catolicä se pregätise un proiect special, care ii asigura un fei de 3lbidem, p. 77. 18
