Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Nicolae Victor Fola: Societăţ ile comerciale "Nitrogen" şi "Mica" Tărnăveni între anii 1916/1937-1948 şi rolul lor în producţia industrială a României
Marisia XXXVI bioxidului de sulf.25Actul era explicabil, deoarece politica minierä a guvernelor románesti interbelice urmärea valorificarea zäcämintelor autohtone, extinderea domeniului minier al statului, stimularea prospectiunilor, conditiona exploatarea terenurilor exploatate de efectuarea de noi prospectiuni. Societatea „ Mica” a preluat dupä räzboi si minele de aur „Musariu Ruda 12 Apostoli” si altele din zona Apusenilor, Prima era proprietate a unei firme germane care, conform legislatiei timpului, avänd dificultäti financiare, era pusä sub controlul Consiliului Dirigent si, pentru a evita lichidarea, si-a vändut drepturile Societätii” Mica”.26 Anul in care productia de carbid a atins cel mai ridicat nivel interbelic a fost anul 1929, cänd s-au obtinut 17.926 tone. Oprirea producitei de cianamidä de calciu a avut ca efect scäderea bruscá a productíei de carbid Tn anul 1933. Productia scäzu descendent, ín anul 1940 s-au produs doar 637 tone. Schimbarea sortimentalä a productíei si implicit, a cantitätilor produse depindeau de evolutia pietelor europeanä si mondialä, dar si de schimbärile tehnologice. Pe plan mondial se extinde folosirea acetilénéi ín noi domenii, precum solventii organici, räsinile sintetice si cauciucul artificial, toate au determinat cresterea productíei de carbid. La Tärnäveni nu s-au manifestat asemenea tendinte, nu au fost preocupäri de imbunätätiri tehnologice nici la cele douä cuptoare, nici la instalatia de sortare a produsului finit, procesele tehnologice nu au evoluat pänä dupä al doilea räzboi mondial. Desigur, in timp s-au produs cantitäti mai mici de monoclorbenzen de calciu, aluminat de calciu, oxigén,sulfat de sodiu, acid clorhidric, clorat de potasiu, clorurä de calciu etc. Producerea amoniacului a fost urmäritä cu insistentä. S-а incercat folosirea-färä succes-ca materie primä a hidrogenului, produs secundar de la electroliza clorurii de sodiu si a acidului azotic.S-а reusit, in schimb producerea amoniacului prin cracarea gazului metán. Instalatia a intrat ín functie in 1937 si a fost prima de acest fel din lume (in prima etapä s-au produs 2 tone pe zi, se ajunge apoi la 45 de tone, fie amoniac solutie, fie comprimat, care se folosea la producerea carbonatului de amoniu). ín 1937-1938, se construi un topitor pentru minereurile exploatate, iar bioxidul de sulf se foloseste pentru fabricarea acidului sulfuric. ín 1937, creste si productia de clor, se montarä incä 30 de celule si s-au pus in functie instalatii de acid clorhidric si lichefiere a clorului, iar in 1937, premieré nationale, se construia la Tärnäiveni fabrica de pläci de faiantä (in acel an s-au obtinut 97400 de mp de faiantä). Consemnäm sumar -fiindcä vom reveni- producerea , din bauxitä, a aluminiului/aluminä hidratatä prin electrolizä, produs intermediär obtinut fiind cimentul aluminos, la inceputul räzboiului. Este premierä nationalä, iar evenimentul a fost ilustrat de baterea unei medalii. Comentarea continutului si semnificatiilor sale (fotocopia este la Muzeul Municipal) о datoräm profesorului Dorel Man. Medalia este confectionatä din aluminiu, are 4 mm. grosime, diametru de 60 cm. si este opera gravorului R. Fessler. Aversul, partea de sus, contine о flacärä incadratä in stänga si dreapta de anul 1942, iar in mijloc legenda pe sapte ränduri PRIMUL ALUMINIŰ FÄCUT ÍN ROMÄNIA/LA UZINELE NITROGEN DIN TÄRNÄVENI/ SUB DOMNIA GLORIOASÄ/ A MS REGELUI MIHAI I/ SI CONDUCEREA MARESALULUI I. ANTONESCU/ DIN INITWIVA ING: I: GIGURTU/PRESEDINTELE SOC: NITROGEN. ín partea de jos ramura de mäslin. 25 Al.Pal Antal, op. cit., p.144. 26Gh. lancu, Contributis Consiliului Dirigent la consolidarea statului national unitar roman (1918- 1920), Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1985, pp. 195-196; pe larg, la Mircea Baron, Societatea “ Mica “(1920-1948),Ed. Univ. Petrosani, 2013. 191
