Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Nicolae Victor Fola: Societăţ ile comerciale "Nitrogen" şi "Mica" Tărnăveni între anii 1916/1937-1948 şi rolul lor în producţia industrială a României
Marisia XXXVI ineficienta economicä a fost evidentä (Henry L. Roberts,” Romania. Political Problems of an Agrarian State,” 1951 (la Bogdan Murgescu),remarca cä politicile liberale dintre anii 1922-1928, cät si cele national täräniste.din 1928-1931 au fost defazate fatä de evolutia economiei mondiale. Se adaugä polarizarea socialä, cu multiple implicatii, astfei cä Bulgaria interbelicá, pe plánul progresului agriculturii si capitalului urnán a stat mai bine ca Románia, a recuperat rämäneri Tn urmä si, Tn a doua jumätate a deceniului al treilea, a realizat о dezvoltare robustä, Tn conditiile Tn care elitele sale politice nu au fost mai bűne ca cele románesti.8 Tnceputurile industrializärii Tärnäveniului (ca si alte centre din Transilvania) se datoreazä investigärii zäcämintelor de gaz metán si utilizärii lor. Evaluäri importante s-au fácut de geologul Fr.G.Clapp si inginerul Alten S. Miller, Tn cursul anului 1913. Consecinta, statui ungar a forat, pänä Tn anii 1917-1918, 21 de sonde care exploatau gazul la Särmäsel, Copsa Micá, Bazna, Deleni/Saros (lángé Tárnáveni), Zaul de Cämpie si Samsud(azi Sincai). Sondele 1 si 2 Bazna, 1 si 2 Sincai si 1 si 2 Deleni au fost concesionate Societätii UEG (Ungarische Erdgas Gesselschaft), Tnfiintatä prin contractui Tncheiat Tn 26 noiembrie 1915 de Ministerul de Finante al Ungariei (detinea 4000 de actiuni) cu Deutsche Bank (avea majoritatea actiunilor), dar era si о participare austriaca. Participarea germáné era de 12250 de de actiuni, cea austriacä de 2500 de actiuni. Capitalul UEG-ului era de 27 milioane coroane aur, Statut primea 4 milioane coroane Tn actiuni, ca pret de räscumpärare a gazului, emitea 20000 bonuri de uzufruct, din care prelua 8000. Tn anul 1920, pe lángé participarea statului ungar, cota germáné era de 12,5 milioane coroane, restul fiind participari ale unor bänci germane si austriece.9 Aparitia firmei Nitrogen se explicä prin punerea Tn aplicare a legilor de militarizare si mäsuri exceptional nu numai Tn timp de räzboi, dar si de „pericol amenintätor” si „lezare a intereselor statului”,legi aprobate de parlamentarii unguri Tncä Tn anul 1912. Autoritäre civile si militare austro-ungare aveau largi competente Tn rechizitionarea produselor agricole si materialelor pentru necesitäti militare, se introduce controlul militar asupra Tntreprinderilor care lucrau pentru armatä, dar si a celor care au primit comenzi pentru necesitätile militare. ín timpul räzboiului au fost constituite detasamente de insurgenti, formatiuni militarizate care cuprindeau salariati mobilizati pe loc, instruiti de ofiteri, care erau pregätiti pentru reprimarea actiunilor revendicative si de protest. Tn acest régim au functionat si Uzinele Resita, proprietate a Societätii privilegiate a Cäilor Ferate austro-ungare (STEG), cu instalatii moderne, la nivelul tehnologiilor de värf de atunci, producätoare de srapnele, obuze, grenade, dar si Tntreprinderi din Hunedoara, Cälan, Cugir sau fabrica Schiell din Brasov (aceasta din urmä fabrica proiectile si a fost coparticipantä la ridicarea fabricii din Tárnáveni).10 Factorii care au determinat amplasarea fabricii de produse chimice la Tárnáveni (fost Diciosänmartin, pänä Tn 1941) au fost de ordin economic (asigurarea 8 Bogdan Murgescu,Romania si Europa .Acumularea decalajelor(1500-2010), Ed.Polirom, 2010, pp. 216-219,235,269,273. 9 Industria si bogätiile naturale din Ardeai si Banat,Cluj, 1927,Ed.” Cartea Romäneascä SA”, p. 22; lancu, Contributia Consiliului Dirigent la consolidarea statului national unitar román (1918-1920), Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1985, p. 203 (repartizarea actiunilor) si dr. L. Turdeanu, Situatia economicä a Ardealului dupä Unire, ín revista “Transilvania,” Sibiu.an 75, 1944,p. 434 (situatia din anul 1920). 10 Iosif I. Adam, Economia Transilvaniei in timpul primului räzboi mondia, in „Revista de istorie”, tom 34, nr. 11, noiembrie 1981, pp. 2012-2013, 2016 si 2020; Arhiva Combinatului Chimic Tárnáveni, dosar nr. 19 (istoricul si dezvoltarea Combinatului Chimic Tárnáveni). 185
