Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)

Ioan Lăcătuşu: Notarul Iosif Pop (1911-1975) – un funcţionar de stat în vremuri de restrişte

Marisia XXXVI

väzänd necesitatea introducerii sistemului democrat Tn conducerea administratiei comunale, mai ales pentru faptul cä locuitorii din aceastä comunä sunt 50% romäni §i 50% unguri, deci democratia cere ca Ia administrata comunei sä fie §i locuitori unguri, am convocat adunare generalä, unde s-au prezentat 80% din populata comunei Ariu§d.

D-l notar Iosif Pop prezidänd aceastä adunare, printr-un discurs, documentat §i bine íntemeiat a fäcut istoricul venirei actualului Guvern la conducerea Järii, care era demult a§teptat pentru ca prin democrat introdusä sä se scoatä din sufletul cetätenilor acestei "färi, indiferent de nationalste sau cult, §ovinismul §i ura unei natiuni fatä de altä natiune, introducändu-se, egalitatea §i fraternitatea íntre toti locuitorii acestei "färi. D-l notar face apel la toti locuitorii comunei ca de astäzi Tnainte sä läse la о parte orice urä sau chestiuni de räsbunare personalä, locuitorii romäni din aceastä comunä sä Tntindä о mänä fräteascä sincerä fratilor lor unguri, cari la rändul lor sunt rugati de D-l notar ca sä primeascä aceastä mänä Tntinsä cu aceea§i dragoste §i sinceritate cu care li se Tntinde.

D-l notar reaminte§te locuitorilor gestul pe care l-а fäcut D-Sa din initiativä proprie Tncä sub régimül de dictaturä antonescian, Tmpreunä cu celelalte autoritär biserice§ti §i §colare romäne§ti din comunä, pe cari D-Sa i-a convins ca sä Ti dea ajutor pentru a scäpa din lagär pe preotul reformat Nagy loan din aceastä comunä, aceasta D-l notar a fäcut-o impins numai §i numai de sentimentul democrat de care a fost stäpänit chiar §i atunci cänd la Guvernul Järii nu era conducere democraticä. D-l notar personal s-а deplasat de 3 őri la Bra§ov cu un memoriu §i nu s-а lini§tit pänä cänd nu l-а scos pe preotul reformat din lagär §i l-а readus in mijlocul credincio§ilor säi.

D-l notar lämure§te populatia asistentä despre organizatia „Frontul Plugarilor”, explicänd locuitorilor cä este de datoria fiecärui täran román de a se Tnscrie Tn acest front §i de a lupta din räsputeri pentru introducerea adeväratei democratii Tn aceastä tarä. Face un apel cälduros cätre täranii romäni din comunä cari nu s-au Tnscris Tn acest front pänä Tn prezent, sä se Tnscrie imediat pentru a putea puné umärul la scoaterea din impas a tärii noastre, unde a fost Tmpinsä aceastä farä de cätre guvernele trecute.

Dupä acest discurs se procedeazä la alegerea din sänul locuitorilor din ambele nationalitäti a persoanelor cari sunt destinate pentru a ocupa diferite func|iuni Tn conducerea administratiei comunale. Se procedeazä la alegeri verbale libere dupä voinfa locuitorilor §i se consultä adunarea generalä de cätre D-l notar al comunei, propunänd din sänul lor iar locuitorii de ambele nationalitäti primind cu unanimitate pe urmätorii:

Cioflec Alexandru, propus §i ales primär; loo loan, propus §i ales subprimar; Gabo§ loan jun., propus §i ales easier; Scurtu V. Gheorghe, propus §i ales agent agricol.

Membrii din Comitetul Sätesc: Cioflec Gheorghe, Gabo§ Dionisie, Radu Nicolae, Bernad loan, Ciucä§el Gheorghe, Bere§ L, Läpädu§ Gheorghe, Bibo Torna, Ga§par losif, Bere§ luliu: Supleanti: Dan Nicolae, Bolog Mihail, Ancu loan, Szabó Andrei.

D-l notar le ureazä la cei noi ale§i spor la muncä Tn postul Tn care a fost ales §i Tn care va fi confirmat de cätre D-l Prefect al judetului Bra§ov, sä lucreze cu abnegate §i devotament pentru a conduce destinele acestei comune la propä§ire deplinä, printr-o democratie adeväratä.

157